Leaderboard

Salutare, Cu ocazia venirii Halloween-ului 2020 dorim sa organizam un GiveAway cu mai multe premii frumoase pentru voi, dupa cum urmeaza: Pentru a te inscrie va trebuie sa scrii in acest topic : Urmatorul numar consecutiv impreuna cu Particip ! Like la pagina de facebook: https://www.facebook.com/gameliferomania2012 (sa spui ce nume ai pe facebook, pentru a verifica). Model de participare: Numele pe facebook: Numar: Particip ! Desfasurare : inscrierile se fac in perioada : 21.10.2020 - 30.10.2020 Premiile: Locul I: 10 E Paypal + VIP 30z pe forum (se pot oferi in shop-uri la jocuri: metin2, lol, warecraft, etc). Locul II: VIP 30z pe forum + 3 cutii level III. Locul III: VIP 30z pe forum + 1 cutie level III. Extragerea se va face prin site ul www.random.org in data de 31.10.2020 Pentru alte detalii, trimiteti mesaj in privat @Alexandru Armanu. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Daca tot este membru nou pe forum dorim sa-ti facem un scurta prezentare: Categorii de interes "out of the box": Descopera: https://gamelife.ro/forum/index.php?/forum/13-descopera/ Cinema: https://gamelife.ro/forum/index.php?/forum/197-cinema/ Technologie: https://gamelife.ro/forum/index.php?/forum/14-tehnologie/ Lifestyle: https://gamelife.ro/forum/index.php?/forum/57-lifestyle/ Te poti inscrie in grupul nostru select Men's Club Gamelife: https://gamelife.ro/forum/index.php?/topic/4148-mens-club-gamelife-inscrie-te/ Doresti sa deschizi un server? Iti recomandam Neoserver: https://gamelife.ro/forum/index.php?/topic/4016-neoserver-gazduire-csgo-cs16-partener-gamelife/

Seraphine cantareata visatoare SERAPHINE CÂNTĂREAȚA VISĂTOARE BIOGRAFIA În Piltover, unde visul unei persoane poate deveni progresul tuturor, s-a născut o stea. Încă de când era mică, Seraphine iubea muzica, mai ales cântecele de leagăn ale tatălui ei, care erau frumoase, dar nespus de triste. Erau cântece zauniene, aduse în Piltover când el și mama Seraphinei urcaseră în Orașul Progresului pentru a-și făuri o viață mai bună. Privind pe fereastra atelierului de hexcustică, în care se reparau obiecte create cu tehnologia sunetului, Seraphine cânta odată cu strada. Printre cântecele marinărești de la Porțile Soarelui, fluierăturile ucenicilor și chiar și melodia conversațiilor obișnuite, nu se simțea niciodată singură într-un oraș atât de plin de viață cum era Piltoverul. În timp, Seraphine și-a dat seama că putea auzi cântece prea intime și prea personale, pe care n-ar fi trebuit să le audă oamenii obișnuiți. Iar pe măsură ce creștea, și darul îi devenea mai puternic. Auzea sufletul fiecărei persoane, fie el blând sau crud, astfel încât străzile pe care le iubise odată se transformaseră într-o cacofonie copleșitoare de dorințe contradictorii. Cum putea să înțeleagă vocile, dacă nu erau deloc în armonie? Uneori, se ascundea într-un colț, tremurând și apăsându-și urechile cu mâinile, incapabilă să-și audă propriile gânduri în tot acel haos. Părinții Seraphinei lăsaseră totul în urmă pentru ca ea să se poată naște în Piltover. Acum, suferința fiicei lor îi copleșea, așa că și-au folosit toate economiile pentru a cumpăra o frântură de cristal hextech, din care au creat un dispozitiv care să-i estompeze auzul magic. Pentru prima oară după ani de zile, în jurul ei s-a lăsat tăcerea. În acea liniște, însă, Seraphine a auzit ceva. Sau, mai exact, pe cineva. Cristalul avea o conștiință născută din sângele brackernilor. Deși vocea era slabă și greu de înțeles, avea un ton blând. Într-o melodie a deșerturilor îndepărtate și a conflictelor strămoșești, o mie de ani de istorie cântau la unison. Seraphine, uimită, i-a cerut ajutor. Copleșită de dorințele celor din jurul ei, se temea că nu avea un cântec propriu. Dacă toată ființa ei era formată doar din vocile altora? ''Cu toții suntem făuriți prin vocile altora'' i-a cântat prezența. Încet, Seraphine a învățat cum să se descurce cu zgomotul. Vocea nu era mereu clară, dar a influențat-o pe Seraphine, ajutând-o să înțeleagă cum putea rezona cu mulțimea, cum putea să cânte cu ea, astfel încât să-și folosească dispozitivul din ce în ce mai puțin în fiecare zi. Prima oară când a cântat în fața unei mulțimi, încercându-și puterile, a avut nespus de multe emoții. Dar a continuat să cânte, iar oamenii s-au strâns în număr din ce în ce mai mare. În curând, fanii Seraphinei nu mai încăpeau nici în cele mai mari săli din Piltover. Dar ceva lipsea, atât în mulțime, cât și în ea însăși. A hotărât să pornească în căutarea unei noi perspective în orașul pe care părinții ei îl părăsiseră după multă trudă: Zaun. Prima oară când a coborât cu liftul care uruia și scârțâia din toate balamalele, Seraphine s-a simțit cumva de parcă s-ar fi întors acasă, rămânând în același timp o străină. În Zaun, a auzit refrenele hotărârii și ale ambiției la fel de mult ca în orașul de sus, dar cu o notă în plus de libertate care era doar a lor. Dar după ce a petrecut o vreme acolo, a început să simtă și durerea. Frica de baronii chimici care controlau toate oportunitățile. Ura față de piltovii răsfățați și aroganți de sus. Atât de multă discordie. A început să dea spectacole și a ascultat noile mulțimi, ale căror inimi își cântau străduințele și luptele. Cele două orașe erau separate de mai mult decât de o simplă neînțelegere. Seraphine voia să vindece, să unească, dar auzea mereu același refren: „Lucrurile nu-s așa de simple în Zaun.” În cele din urmă, a început să se simtă din ce în ce mai puțin ca acasă în Piltover. Cristalul hextech îi cântase o elegie despre puterea urii scăpate din frâu. Seraphine nu putea permite să se întâmple așa ceva în orașele pe care le iubea. Și-a convins părinții s-o ajute și și-a demontat dispozitivul hextech, iar împreună, cei trei au făurit o platformă în care cristalul avea să joace un rol opus față de cel de până atunci: avea să amplifice darurile Seraphinei, nu să le reprime, astfel încât să poată auzi vocile celor din jur în toată complexitatea lor. Seraphine spera ca și cea a cristalului să fie printre ele. A coborât cu platforma pe Intrisolul dintre Piltover și Zaun și a folosit-o ca pe o scenă. În timp ce mulțimile se strângeau sub luminile strălucitoare, a auzit vocile oamenilor din ambele lumi, contopindu-se unele cu altele pentru a o asculta pe ea. Era un cântec nou. Nu doar despre înțelegere, ci despre unitate. Nu era perfect. Poate că n-avea să fie niciodată. Dar vocea ei conta. Și poate că îi putea ajuta și pe alții să și-o găsească. Seraphine a devenit cel mai mare star din Piltover și Zaun. Ajutată de talent și de hextech, amplifică vocile tuturor cu forța optimismului. Pentru ea, toată lumea merită să fie ascultată, mai ales cei năpăstuiți. Oamenii o inspiră, iar ea va face tot posibilul pentru a-i inspira la rândul ei. Povestea Seraphinei UN PUBLIC UNIT -- DE DANIEL COUTS Zaun și Piltover cântă un duet. Refrenele sunt despre răni vechi, nedreptate și durere. Cred că doar eu îl aud, dar îl putem simți cu toții. E freamătul ascuns în spatele vieții de zi cu zi, care învrăjbește zaunienii și piltoverienii. Eu știu că ei pot cânta împreună. I-am auzit. Uneori, rar, aud acorduri care mă fac să mă gândesc la ce-ar putea să fie și mă cuprinde dorul. O singură dată, am auzit un val enorm, superb, de armonie și speranță. Chiar atunci, cristalul hextech mi-a vorbit pentru prima oară. Vocea a intonat o mie de imnuri în același timp. Fiecare din ele era ca o pietricică dintr-o avalanșă, imposibil de descifrat cu excepția câtorva note rătăcite. Vocea mă auzea, iar eu voiam atât de mult să o ascult, dar a redevenit un murmur indescifrabil odată cu sfârșitul simfoniei dintre Zaun și Piltover. Aici, în Intrisol, locul în care mă ascund în întuneric în spatele scenei, duetul ar trebui să se audă clar. Sunt pe acoperișul Zaunului; în subsolul Piltoverului. Cenușa plutește, murdărind bronzul Piltoverului. Chim-felinarele zauniene împrăștie culorile vitraliilor piltoveriene pe străzile pietruite ale Zaunului, făurite cu unelte din Piltover. Pe aici ajung cetățeni din ambele orașe, ale căror suflete cântă o melodie încântătoare, auzită doar de mine. Zaunienii urcă în număr mare, o mie de instrumente diferite, zdrăngănind cu un entuziasm dezacordat. Copiii aleargă și țipă, iar adulții îi mână de la spate, încercând să obțină o clipă de pace. Piltoverienii coboară în valuri trâmbițătoare, curioși, strălucitori și mândri. Sosesc cu liftul sau pe scările și rampele care leagă Intrisolul de Promenadă, sora lui geamănă și mai elegantă. Oamenii glumesc și râd, iar din gesturi văd că ne apreciază teatrul improvizat în aer liber. La început, e palpitant. Mă bucur atât de mult că sunt toți aici. Închid ochii și mă acordez la cristal, cerându-i să-mi vorbească iar. Dar cristalul emite același zgomot vag, distant, ca o prezență efemeră. Chiar și el devine doar un murmur când cântecele se încleștează, transformând duetul în duel. Râsetele piltoverienilor se transformă în murmure incomode. Strigătele zaunienilor devin tăceri indignate. Și aproape ca și cum ar fi plănuit mișcarea, mulțimea se împarte în două jumătăți perfecte. Asta înseamnă să trăiești în Zaun sau în Piltover. Intrisolul e un loc în care se întâlnesc, dar nu se amestecă. Există doar pentru că orașele trebuie să se întâlnească undeva. Privesc cum un piltoverian se împiedică și aproape că traversează golul dintre cele două mulțimi, doar ca să fie prins repede de doi dintre ai săi, care-l aduc cu grijă înapoi printre ei. Of! Toți sunt aici din același motiv. De ce nu pot pur și simplu să lase garda jos măcar o clipă și să stea unii cu alții? De ce cred eu mereu că se va schimba ceva? Eu sunt una singură. Doar Seraphine. Care cu greu am ieșit din casă timp de câți ani? Cum ar trebui să-i fac eu să vadă că lucrurile ar putea sta altfel? De ce-aș crede că pot face așa ceva? De ce-am crezut vreodată asta? Se aprind luminile, iar șocul mă face să-mi dau seama că-mi țineam respirația. Simt aerul rece pe brațe și microfonul în mâna tremurândă. Mă uit către mulțime. Se aud câteva strigăte entuziaste, dar în principiu oamenii sunt concentrați pe a se ține departe unii de ceilalți. Inspir. O notă pură și familiară se aude dinspre publicul piltoverian. Văd zâmbetul obosit al Schalei, îndreptat spre mine dintr-o mulțime care se topește în fundal preț de-o clipă, cât mă las fermecată de cântecul ei. În timpul vizitelor la magazinul părinților mei, Schala îmi povestea despre teza ei, citind din ea pe un ton dramatic, așa cum o fac părinții când le citesc copiilor povești, și spunându-mi ce schimbase de ultima oară de când fusese respinsă de universitate. ''A șaptea oară-i cu noroc'', mi-a spus ultima oară când am vorbit. Dar chiar și-atunci, puteam auzi îndoielile strecurându-se în vocea ei optimistă. Șase respingeri, iar ea mergea tot înainte. Însă pășea printr-o negură a îndoielilor: poate ar fi trebuit să facă altceva cu viața ei? Dubiile ei se cuibăresc lângă ale mele, iar următoarea răsuflare e ceva mai ușoară. Încă un cântec se alătură melodiei, de data asta din mulțimea zauniană. Mă uit și-l văd pe Roland, un artist desăvârșit. Primul lucru care m-a atras la argintăria lui a fost sunetul muzicii. Îngrămădise lăzi și materiale într-o parte a magazinului pentru a le face loc unor copii care foloseau acel colț pentru repetiții cu formația lor. Spunea că zgomotul îl ajută să se concentreze și că are nevoie de el mai mult decât de spațiu. Și că poate ar trebui să se obișnuiască cu o cameră atât de mică, dacă următoarea lui creație n-are să se vândă. În mintea mea, cântecul lui Roland se amestecă cu cel al Schalei, unul alcătuit din sunete de tobe, alamă și pietre, iar celălalt din adieri de vânt, goarne și șoapte. Nici n-ar putea să sune mai diferit unul de celălalt, dar ceva le face să meargă împreună. Un cântec plin de îndoieli, celălalt plin de teamă de viitor. Dar mai e ceva. Un ritm constant, nesfârșit, care le unește, împiedicându-le să se destrame în note individuale. Ambele cântece au același ritm. Schala își iubește munca, la fel și Roland. Hotărârea lor o găsește pe a mea și o culege din întuneric. Următoarea răsuflare e dulce. Nu trebuie să le rezolv pe toate. Nu de-aia suntem aici. Nici eu, nici ei, iar ăsta nu-i un lucru rău. Ascult cristalul, care murmură tot mai tare. Vocea e neclară, dar prezentă. Vreau s-o aud și n-o pot face decât într-un singur fel. Închid ochii și las cântecul lui Roland și al Schalei să mă umple. Îmi imaginez prin ce trec. Schala, ronțăind capătul stiloului până când ochii i se măresc și are revelația care o ajută să scrie concluzia perfectă pentru dizertația ei. Roland, cu un ochi închis, în timp ce șlefuiește ultimele detalii de pe o ramă de argint, și se dă apoi un pas în spate, zâmbind când știe că i-a ieșit de minune. Mici explozii mi se târăsc pe umeri, pe șira spinării, îmi intră în gânduri, iar muzica îmi înflăcărează trupul. Cânt. Poate că vocile noastre nu se aud când sunt singure. Poate nici a mea nu se aude. Dar nu voi fi redusă la tăcere. Nu vom fi. Dau tot ce am și nu ezit, pentru că știu că nici ei n-o fac. Panica, fricile, îndoielile. Cânt despre ele, despre toate, până când îmi vine să plâng. Cântecele noastre sunt picături de ploaie pe un geam. Pârâiașul Schalei se contopește cu al meu. Îl găsim pe Roland, care e fericit să ni se alăture. Împreună, găsim mulțimea, fiecare picătură adună încă una și încă una, până când melodia și sentimentele noastre inundă totul. Râul se umflă din ce în ce mai mult, pe măsură ce mulțimea, tăcută în timp ce sufletele cântă, se deschide către muzică. Odată, m-aș fi pierdut în această furtună de sunete. Dar îi am pe Roland și pe Schala și mă am pe mine însămi, și simțim ceea ce simțim. Ei știu ce ne motivează, ce mă motivează. Sunt atât de recunoscătoare. Mă voi asigura că știu și ei asta. Pun acel sentiment într-o singură notă, iar în acea clipă, știu că muzica pe care o creăm ar putea străpunge cerul. Cântecul se sfârșește, iar ochii mi se deschid către mulțime. Mă întâmpină o singură entitate, care aplaudă și răcnește și se năpustește spre scenă. Nu se mai vede nicio piatră din asfalt. Cele două muze ale mele s-au găsit una pe alta în centrul mulțimii și nu-mi mai dau seama ce parte era unde. Intrisolul e un loc frumos. Am cel mai bun loc cu putință, o masă mică ascunsă într-un colț, unde pot să stau în liniște, bând ceai fierbinte și privind lumea. Spectacolul meu s-a terminat acum câteva clopote, dar mulțimea a rămas prin preajmă, vorbind și râzând. Negustorii locali au profitat repede, deschizându-și prăvăliile și punând mese și scaune pe stradă. Scena mea, dezactivată și așezată în lături, a devenit un loc de joacă improvizat pentru copiii din Piltover și Zaun, care se provoacă unii pe alții la diverse șotii. Aerul e încărcat de entuziasm și veselie și de acel sentiment ușor pe care-l ai în zilele care-ai vrea să nu se termine. Mă las pe spate, cu cana fierbinte în mâini, închid ochii și zâmbesc. Cu toții creează o muzică atât de frumoasă. Piltoverul și Zaunul își continuă duetul pentru încă o scurtă vreme. O voce cunoscută îmi răsună slab, dar insistent în minte. Sufletul mi se înalță, iar inima începe să îmi bată tot mai tare. Nu știu ce o să-mi spună; nu știu dacă o să ne înțelegem acum sau cât timp putem vorbi. Știu doar că vrea să o ascult. Cântecul ei se ridică precum o orchestră care-și începe concertul, iar eu mă pregătesc de avalanșă. Are atât de multe de transmis prin muzică, iar eu sunt doar una. Dar voi asculta mereu. SURSA/SORUCE : eune.leagueoflegends , universe.leagueoflegends

Ubisoft ofera un gameplay video interesant din Watch Dogs: Legion Watch Dogs: Legion se lanseaza peste doua zile. Cu ocazia aceasta, Ubisoft dezvaluie un gameplay de 14 minute care ne poarta prin lumea ploioasa si cosmopolita a Londrei. Dar cu grafica si ray tracing setate la maxim in rezolutie 2K. Legion permite jucatorilor sa controleze mai multe personaje de-a lungul povestii. Personaje care, daca ai permadeath-ul activat, pot muri definitiv, afectand astfel firul narativ. Story-ul se concentreaza asupra grupului de hackeri DeadSec. Hackerii doresc sa elibereze Londra din mainile unui stat distopian obsedat de monitorizare si securitate. In acelasi timp, grupul investigheaza o serie de atacuri teroriste care le-au fost inscenate, toate astea facand parte dintr-o conspiratie dubioasa. Gameplay-ul prezentat ofera o privire de ansamblu asupra universului jocului, de la personajele extravagante pana la decorurile si arhitectura orasului. Cu ray tracing-ul activat, level design-ul ofera o satisfactie si mai mare. Londra este cunoscuta pentru vremea ploioasa, luminile cladirilor si ale masinilor reflectandu-se in baltoace si pe asfaltul umed. Din punctul meu de vedere, este interesant de observat aceasta „fidelitate” in ceea ce priveste societatea actuala si viitorul acesteia, ca sursa de inspiratie pentru joc. Ma refer la faptul ca estetica si design-ul sunt, evident, nu la fel de futuristice ca in Cyberpunk 2077, dar au rolul de a se raporta la progresul nostru tehnologic actual. La fel si cu moda personajelor, viziunile si comportamentul acestora. Dar divaghez. Partea ceva mai amuzanta la acest mic playthrough este ca cel care l-a parcus se grabea cam tare, de aici si sentimentul de speedrun pe care l-am resimtit. Daca nu aveti ce face in pauza de cafea, urmariti gameplay-ul pentru Watch Dogs: Legion. Daca doriti sa aflati mai multe, puteti sa urmariti si un preview mai elaborat, realizat de colegul de breasla Sursa / Source : zonait.ro

Fortnite va ocupa cu aproape 70GB mai putin spatiu pe PC Industria de gaming pe PC pare ca trece printr-un nou trend de ceva timp. Odata cu lansarea lui Call of Duty Modern Warfare de anul trecut, toata lumea a inceput sa vorbeasca despre dimensiunea jocurilor. Iar jocul mentionat avea sa devina un exemplu clar de „ASA NU” dupa ce a ajuns atat de mare incat nu incape pe un SSD de 256GB. Cu aceasta ocazie, unii dezvoltatori au decis sa atraga putina atentie pozitiva asupra lor prin micsorarea jocurilor, iar astazi vorbim despre unul dintre cele mai populare titluri din ultimii ani, Fortnite. Un joc battle royale foarte celebru care dupa o multime de update-uri si imbunatatiri a ajuns sa ocupe 99GB. Se pare ca tot un update este si cel care aduce schimbarea, iar de acum inainte jocul va avea nevoie de circa 31.5GB; o reducere imensa de aproape 70GB. Aceasta schimbare de dimensiune pentru Fortnite a fost introdusa de noua actualizare. Alaturi de dimensiunea redusa, jucatorii se vor putea bucura si de un nou eveniment de Halloween, numit „Fortnitemares„. Acest update marcheaza si revenirea lui Midas. Mai jos am atasat tailer-ul pentru noul sezon, cat si o lista cu schimbarile aduse de acesta Ce noutati include update-ul Fortnitemares pentru jucatorii de Fortnite? Odata ce ai fost eliminat in modurile Solo, Duos sau Squads, vei putea reveni in acelasi meci. Singura diferenta este ca acum vei fi o fantoma care va putea baga spaima in supravietuitori. Mai mult de atat, poti castiga meciul. Odata eliminat vei face parte din echipa Shadows, iar asta iti ofera acces la cateva arme si gadget-uri speciale. Fortnitemares introduce o lista intreaga de misiuni pe care le poti indeplini. Odata duse la bun-sfasit, acestea iti vor oferi premii speciale. Pe tot parcursul evenimentului de Halloween, Fortnite Creative va avea insule inspirate de Fortnitemares. Ascuns pe fiecare dintre acestea vei gasi bucati dintr-un cod misterios. Descopera-le pe toate pentru a debloca un premiu surpriza. Sursa / Source : zonait.ro

Pandemia a crescut enorm vânzările de jocuri. În România industria de gaming a atins 200 de milioane de dolari Industria a depășit în 2019 suma de 200 de milioane de dolari Este o creștere cu 14.65% față de 2018 Ultimele 3 versiuni ale jocului FIFA au avut moduri produse exclusiv în România ca Assassins Creed Oddysey sau Watch Dogs. Electronic Arts România, în afară de FIFA, a mai lucrat la jocuri din seria Need for Speed sau NHL. Avem și AMC Pixel Factory în România de peste 20 de ani. Acest studio a lucrat la jocuri precum Call of Duty, Mafia sau Residente Evil. Pandemia a afectat show-urile dedicate gaming-ului și competițiile de e-sports. Pe de altă parte, au crescut vânzările de jocuri enorm. Conform unui raport de la Research And Markets, industria va crește de la 40.6 miliarde de dolari în 2019 la 57.9 miliarde de dolari în 2020. În luna noiembrie va fi lansată noua generație de console, Xbox X și Playstation 5. Sursa/Source: alephnews.ro