Descoperiri medicale care au schimbat lumea
De-a lungul omenirii medicina a jucat un rol important pentru oameni, deci și descoperirile despre ea de asemenea. În continuare o sa vă prezint top 10 descoperiri care au schimbat lumea:
Vitaminele:
Unul dintre cele mai importante episoade din istoria biochimiei îl reprezintă descoperirea vitaminelor. La începutul secolului XX, biochimistul englez Frederick Hopkins a descoperit că alimentele conțin, pe lângă proteine, carbohidrați, grăsimi, „factori ascensori”, care sunt necesari corpului uman. În aceeași perioadă, Casimir Funk a izolat un complex hidrosolubil de micronutrienți, pe care l-a denumit „vitamina”.
2. Teoria germenilor:
Microbii, aceste entități infime și invizibile cu ochiul liber, dar care pot îmbolnăvi și doborî ființe de miliarde de ori mai mari, au fost descoperiți la 1676 de către olandezul Antonie van Leeuwenhoek. El a fost printre primii care au putut construi un microscop suficient de puternic pentru a vedea acele ființe mici și ciudate care se mișcau într-o soluție analizată. Fascinat, Leeuwenhoek le-a denumit „animalcule”, adică animăluțe.
3. Penicilina:
Era medicinei moderne a culminat cu descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming în 1928. Majoritatea bolilor de origine bacteriană au putut fi pentru prima dată complet vindecate, iar penicilina, primul antibiotic, era incredibil de eficientă chiar și la doze mici, deoarece la început microbii erau extrem de sensibili la tratamente. Înainte de descoperirea antibioticelor, cei care sufereau răni la picioare, de exemplu, aveau de ales între amputare și moarte… Astăzi, antibioticele au devenit din ce în ce mai performante, dar bacteriile țin pasul cu ele. În plus, utilizarea abuzivă a antibioticelor și obsesia igienei au dus la apariția fenomenului de rezistență la antibiotice.
4. Vaccinurile:
Vaccinarea și termenul de vaccin au fost introduse în medicină de Edward Jenner, în 1796. Medicul englez este cel care descoperit primul vaccin, împotriva variolei. Termenul de vaccinare (vaccinia) este derivat din latinescul „vacca” – vacă. Substanța folosită de Jenner pentru vaccinarea împotriva variolei era specifică variolei vacilor.
5. Virusul imunodeficienței umane – HIV:
Lupta cu virusurile nu este însă nici pe departe încheiată. Unul dintre cele mai studiate virusuri este HIV. Virusul deficienței umane a fost descoperit în 1980 de cercetătorii Robert Gallo și Luc Montagnier. Inițial, boala ce astăzi este numită SIDA (Sindromul Imunodeficienței Dobândite) a fost considerată o boală specifică homosexualilor, întrucât majoritatea cazurilor raportate în primii ani erau homosexuali și bisexuali.
În anul 1989, Organizația Mondială a Sănătății a lansat un program internațional de combatere a HIV/SIDA.
6. ADN-ul:
Noțiunea de acid nucleic sau nuclein a fost emisă pentru prima dată în 1870 de către medicul elvețian Friedrich Miescher, cercetând nucleul leucocitului uman a descoperit o substanță cu caracter slab acid căreia nu i-a putut preciza funcția.
Însă abia în luna februarie a anului 1953, doi savanți de la Universitatea Cambridge – Francis Crick și James Watson – au anunțat descifrarea structurii moleculei de ADN – celebrul „dublu helix” sau „elicea vieții”. În aceeași perioadă, la King’s College London, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin au lucrat de asemenea la dezlegarea acestei enigme a biologiei. De altfel, Maurice Wilkins a împărțit cu Crick și Watson premiul Nobel pentru medicină/fiziologie, acordat în 1962 pentru descoperirea ADN-ului.
7. Insulina:
Și savanții români s-au numărat printre pionerii medicinei de la sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX. Însă cel care se distinge cu o descoperire ce a putut ajuta întreaga omenire este Nicolae Paulescu, cel care a identificat insulina.
După zeci de ani de cercetare asupra pancreasului și a bolii care îl afectează – diabetul, Paulescu a descoperit în interiorul pancreasului un produs activ antidiabetic, pe care l-a numit „pancreină”, substanță ce este astăzi cunoscută ca fiind insulina.
Deși rezultatele muncii sale au fost publicate, în 1921, în revista de specialitate Archives Internationales de Physiologie, la diferență de aproximativ un an, cercetătorii canadieni Frederick Banting și Herbert Best anunță că au descoperit insulina.
8. Anestezia:
Anestezia – lipsa simțurilor, inclusiv a durerii. S-a dezvoltat ca specialitate medicală odată cu descoperirea primelor substanțe anestezice: opium, morfină. Însă înainte de acestea s-a observat că eterul, utilizat în anii 1800 ca drog recreațional în cadrul petrecerilor, poate fi folosit pentru a aduce în stare de inconștiență pacienții în timpul operațiilor.
William Morton, un dentist din Boston, a fost printre primii care au încercat puterile amețitoare ale eterului.
Astfel, în 1942, canadianul Harold Griffin, a utilizat pentru prima dată curara, o substanță folosită de indieni pentru săgețile otrăvite.
9. Sistemul circulator:
Principiul sistemului circulator a fost descris pentru prima dată în 1242 de către medicul sirian Ibn al-Nafis.
Până atunci era considerată valabilă teoria lui Galen, îmbunătățită de Avicenna. Acesta susținea că sângele ajunge în partea dreaptă a inimii, trece prin „pori invizibili” în septul cardiac și ajunge în partea stângă, unde intră în contact cu aerul, apoi este transportat în tot corpul.
Observații uimitoare despre inimă a făcut și Leonardo da Vinci, în perioada 1511-1519, autorul unor schițe revoluționare despre structura inimii, mișcarea de rotație a inimii pentru pompare, circulația sângelui prin valva aortică.
Dar abia în 1628, William Harvey descoperă sistemul prin care sângele circulă în organism și definește inima ca organul responsabil cu pomparea sa. Lucrarea sa „Anatomical Essay on the Motion of the Heart and Blood in Animals” pune bazele fiziologiei moderne.
10. Razele X:
Razele X au fost descoperite, în 1895, de Wilhelm Conrad Rontgen, un excepțional om de știință, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1901. El a utilizat pentru prima dată aceste raze electromagnetice pentru a crea o imagine a mâinii soției sale.
Radiografia doamnei Rontgen a ajuns în scurt timp să fie publicată în toate ziarele și revistele din Europa și America. Încă din februarie 1896, razele X au început a fi folosite în medicină pentru a vizualiza oasele rupte.
sursa: ziaruldesanatate/wikipedia
M-am jucat dimineata cateva minute. Cand te plictisesti prea tare si nu ai ce face poti sa dai o tura de joc sa faci niste cale ferata :)) E un jocule mai pentru copii si pentru cei ce au rabdare sa joace jocuri de genul in care trebuie sa construiesti ceva si sa cuceresti teritorii. Dar la plictiseala merge. nota 7 din partea mea pt. acest joculet
