HazZaRD

Ultima e top

Toate is bestiale!

The last one <3

⚰️ CIMITIRUL CELOR OSÂNDIȚIEra anul 1998, într-un sat izolat din România, unde localnicii refuzau să treacă pe lângă cimitir după apus. Se spunea că, în fiecare noapte de vineri, exact la ora 03:13, se auzea clopotul vechii capele. Problema era că acel clopot fusese îndepărtat cu aproape 60 de ani în urmă. Într-o seară ploioasă, trei tineri — Cristian, Elena și Mihai — au hotărât să intre în cimitir pentru a filma un videoclip. — Bunica mea spunea că aici sunt îngropați oameni care au fost exorcizați înainte să moară, a spus Elena. Mihai a râs. — Fantomele nu există. Hai să vedem ce se ascunde. Au împins poarta ruginită. Aceasta s-a deschis singură. Înăuntru, ceața era atât de deasă încât abia își puteau vedea picioarele. Cristian a aprins lanterna și a observat ceva ciudat. Toate crucile erau orientate spre aceeași direcție, cu excepția uneia. O cruce neagră, înfiptă lângă un copac bătrân, era întoarsă cu fața spre pământ. Pe ea nu exista niciun nume. Doar o inscripție: „NU ROSTI NUMELE CELUI CARE DOARME AICI.” În timp ce filmau, Elena a observat o siluetă printre cruci. O femeie îmbrăcată într-o rochie albă, cu părul lung și negru, stătea nemișcată lângă un mormânt. — Băieți... o vedeți? Cristian a îndreptat lanterna spre ea. Femeia nu avea față. Doar o suprafață albă, netedă. Mihai a început să râdă nervos. — Cineva ne face o farsă. În următoarea secundă, lanterna s-a stins. Când s-a aprins din nou, femeia era mult mai aproape. La aproximativ doi metri de ei, Elena a început să țipe. Femeia și-a ridicat încet capul și a rostit cu o voce răgușită: — Ați venit să mă luați acasă? Apoi a dispărut, dar pe ecranul camerei video rămăsese ceva. În spatele celor trei tineri apăreau alte șapte siluete. Toate aveau ochii negri. Au fugit spre ieșire, dar poarta era închisă. Din capelă s-a auzit un cântec religios. O voce bărbătească recita o rugăciune. Au intrat în capelă, sperând să găsească o altă ieșire. Pe altar se afla o Biblie veche, deschisă la o pagină pe care cineva scrisese cu cerneală roșie: „Cel care va deschide mormântul va deveni vasul ei.” Lângă altar era o fotografie veche. Un preot, înconjurat de oameni. Elena a recunoscut chipul. — Nu se poate... — Ce este? a întrebat Cristian. — Este părintele Anton. A murit în 1958. Bunica mi-a povestit despre el. În acel moment, ușa capelei s-a trântit. O voce a răsunat din spatele altarului: — Nu trebuia să veniți aici. Din întuneric a ieșit un bătrân îmbrăcat în haine preoțești. Fața lui era acoperită de răni. — Cine sunteți? a întrebat Mihai. Bătrânul a ridicat privirea. — Sunt cel care a ținut-o închisă. — Pe cine? Preotul a început să plângă. — Pe cea care poartă chipurile morților. Preotul le-a explicat că, în 1958, o femeie pe nume Magdalena fusese acuzată că făcea ritualuri întunecate în cimitir. Înainte să moară, aceasta promisese că se va întoarce pentru a-i lua pe toți cei care o condamnaseră. A fost îngropată fără cruce, într-un mormânt sigilat cu simboluri religioase. Dar cineva îl deschisese cu câteva zile înainte. — Cine a făcut asta? a întrebat Cristian. Preotul s-a uitat spre Mihai. — Prietenul vostru. Elena și Cristian s-au întors brusc. Mihai stătea nemișcat, zâmbea. — Despre ce vorbește? a întrebat el. Apoi a început să râdă. Un râs profund, care nu părea să-i aparțină. — Patruzeci de ani... Patruzeci de ani am așteptat. Ochii lui s-au înnegrit, gâtul i s-a răsucit nefiresc. Iar vocea care a ieșit din gura lui era vocea unei femei: — În sfârșit... am un trup. Preotul a început să recite rugăciuni. Toate lumânările s-au aprins simultan, din pereți se auzeau lovituri, sub podea, zeci de voci șopteau același lucru: — Deschideți mormintele... — DESCHIDEȚI-LE! Cristian a încercat să fugă, dar Elena l-a oprit. În spatele capelei se auzea pământul mișcându-se. Au ieșit afară și au văzut ceva ce nu aveau să uite niciodată. Mormintele se deschideau unul câte unul. Din ele ieșeau oameni morți, îmbrăcați în haine vechi, cu fețele descompuse. Nu mergeau. Alunecau deasupra pământului. Toți se îndreptau spre capelă. În mijlocul lor se afla Magdalena. Femeia avea acum un chip, chipul Elenei. — Nu... a șoptit fata. Magdalena a zâmbit. — Am purtat multe chipuri. Dar al tău îmi place cel mai mult. Elena a căzut în genunchi. Cristian a încercat să o ridice, dar o mână rece i-a prins umărul. Când s-a întors, a văzut-o pe mama lui. Era moartă de opt ani. — Cristiane... mi-a fost dor de tine. Băiatul a început să plângă. — Mamă? Femeia l-a mângâiat pe obraz. — Vino cu mine. Aici nu mai trebuie să-ți fie frică. În acel moment, preotul a strigat: — NU SUNT EI! SUNT MORȚII CARE VOR SĂ VĂ IA LOCUL! Cristian a închis ochii și a fugit, dar Elena nu mai era lângă el. Dispăruse. Dimineața, poliția a găsit doar camera video și Biblia veche. Mihai fusese găsit mort lângă crucea neagră. Cristian dispăruse. Elena fusese găsită în capelă, inconștientă, cu un simbol ciudat desenat pe piept. A fost dusă la spital. Timp de trei zile nu a vorbit. În a patra noapte, asistenta care o supraveghea a auzit-o șoptind: — Nu o lăsați să intre... — Pe cine, draga mea? a întrebat asistenta. Elena a început să plângă. — Pe femeia de la capătul patului. Asistenta s-a întors. Nu era nimeni. Când s-a uitat din nou la Elena, aceasta avea ochii complet negri. Și a spus, cu o voce care nu era a ei: — Cimitirul nu este casa mea. A zâmbit. — Casa mea este acum lumea voastră. În aceeași noapte, toate ceasurile din spital s-au oprit la 03:13. 20 de ani mai târziuÎn 2018, un grup de investigatori paranormali a venit în sat pentru a cerceta cimitirul. Au instalat camere cu infraroșu, microfoane și aparate pentru detectarea fenomenelor inexplicabile. La ora 03:13, unul dintre microfoane a captat o voce. Era vocea unui copil. — Vă rog... ajutați-mă. Investigatorul s-a apropiat de microfon. — Cine ești? Copilul a răspuns: — Eu sunt Cristian. Investigatorul a încremenit. — Cristian? Câți ani ai? A urmat o pauză lungă, apoi vocea a spus: — Am 19 ani... dar sunt mort de 20. În aceeași clipă, camera din mijlocul cimitirului a surprins o femeie îmbrăcată în alb stătea lângă crucea neagră. Ținea în mână o fotografie. Era fotografia echipei de investigatori. Dar fotografia fusese făcută cu 20 de ani în urmă. Pe spatele ei scria: „URMĂTORII CINCI.” A doua zi, toți cei cinci investigatori dispăruseră. Iar în cimitir apăruse un mormânt nou. Fără nume. Doar cu o inscripție: „AICI SE ODIHNESC CEI CARE AU CREZUT CĂ MORȚII NU POT VORBI.”

Luat! Multumesc :D

Numai autocontrol nu-i :))

Oooo, seara romantica. Diseara mananc bine 🤣

Eu tot cred ca tot ce a fost acolo e real. Nu cred ca putea fi atat de bine pus la punct, ca sa insceneze.

La fix, multam!

🎸❤️ IRINA RIMES & VLAD MUSTA – „DE DOR” 🔥🎤Surpriză pentru iubitorii de muzică! 😍🎶 Irina Rimes lansează o nouă piesă rock, „De dor”, într-o colaborare surprinzătoare alături de Vlad Musta, finalist la Vocea României! 🤘🖤 Două voci puternice, multă emoție și un sound rock care promite să ajungă direct la suflet. ❤️‍🔥🎧 🌹 „De dor” – o piesă despre sentimente, dor și emoții intense!

💔 Erika Isac și M.G.L. s-au despărțit? Ce se întâmplă între cei doi artiști?Erika Isac și M.G.L. sunt în centrul atenției după apariția unor speculații privind o posibilă despărțire. Fanii au observat anumite schimbări pe rețelele de socializare, iar acest lucru a stârnit numeroase întrebări despre relația celor doi artiști. Până la o confirmare clară din partea lor, motivele unei eventuale despărțiri rămân necunoscute. 🎤 Ce se întâmplă cu muzica lor? Pe lângă viața personală, fanii sunt curioși dacă această situație va influența proiectele muzicale ale celor doi. Vor apărea piese cu mesaje personale? Vor mai exista colaborări între Erika Isac și M.G.L.? 💔 Ce s-a întâmplat între Erika Isac și M.G.L.? Și-au dat unfollow pe rețelele de socializare. Au dispărut fotografiile și videoclipurile în care apăreau împreună. Erika a dat like unui comentariu pe TikTok care făcea referire la mutarea într-un alt apartament, gest interpretat drept o confirmare indirectă a despărțirii.