Poveștile lui Florin Răducioiu la 31 de ani după celebrul Argentina – România! „Am luat galben aiurea, m-a certat foarte tare Puiu Iordănescu atunci. Dar nu-mi pare rău, a explodat Ilie”. EXCLUSIV

Florin Răducioiu, ajuns azi la 55 de ani, a fost marele absent al memorabilei partide România – Argentina, scor 3-2, disputată pe 3 iulie 1994, la World Cup.

Legitimat la AC Milan, fostul dinamovist a luat un avertisment cu SUA, meciul anterior câștigat cu 1-0. Astfel România nu avea atacant veritabil, iar staff-ul tehnic a început partida cu Ilie Dumitrescu, un 9 fals, care a făcut meciul vieții marcând două goluri și dând o pasă decisivă pentru Gică Hagi.

Ce își amintește Răducioiu la 31 de ani distanță de Argentina – România

Florin Răducioiu, care avea 24 de ani la ora acelei partide, a văzut meciul din tribună, mușcându-și unghiile de nervi. Dar a ieșit bine, el revenind apoi în sfertul de finală cu Suedia, unde avea să marcheze de două ori.

„Nu, pentru că dacă aș fi jucat, nu știu ce s-ar fi întâmplat. Poate n-ar mai fi Ilie Dumitrescu în forma respectivă. Aveam nevoie ca Ilie să explodeze. Aveam nevoie ca Ilie să fie jucătorul pe care-l cunoșteam din preliminarii, din anii trecuți.

Am luat un cartonaș galben în mod inconștient, mai ales cel cu Statele Unite. M-a certat foarte mult nea Puiu Iordănescu imediat după meciul cu Statele Unite, când am câștigat cu 1-0. Da, dar nu-mi pare rău.

Pentru că băieții au făcut un meci extraordinar și, iată, absența mea nu a fost deloc, să zic, simțită. Nu, chiar nu-mi pare rău. Ce-a urmat îmi pare rău.

Am coșmaruri pentru că mă gândesc unde suntem azi. Normal că retrăiesc și eu așa un pic mondialul, evident că suport acum, dar mi-aduc și eu aminte, ah, ce puteam să zic eu, să ajung acolo în primele patru, poate de ce nu, finala. Nu puteai să știi

Uite ce a făcut Croația. Deci, da, am această durere un pic în suflet, această mâhnire, această… Nu cred că puteam să fac mai mult. Am transformat și penalty. Nu, trebuia să fim mai atenți, într-adevăr, la acele momente teribile, teribile.

Acele momente de final, în care ne-a lipsit acea concentrare, acel sânge rece, cum ei au avut, ei au avut. Mă, care, într-adevăr, cum ai zis, cel de sus, îți dă, îți dă, îți dă, dar până când să îți dea?

Ne-a dat până și penalty-ul ăla ratat de Mild. A fost, măi, ce vreți să vă mai dau mai mult? Dă-o naibii. Da, e incredibil, incredibil. Da, retrăiesc, măi, ceva. Puteam claca atunci. Aspectul mental este unul dintre cele mai importante lucruri

Nu o descoperi eu, știți foarte bine că este ceea ce gândești și ceea ce gândești, evident că apoi corpul te ascultă, dar ceea ce gândești, starea ta mentală să fie cât mai, nu este simplu, cât mai bună, cât mai pozitivă, cât mai, cât mai sigur de tine”, își aduce aminte Răducioiu.

Răducioiu: „Mă oprește lumea pe stradă. Foarte multă”

„Eu, într-adevăr, am acei ani, 2-3 ani, care nu au fost mulți la națională, într-adevăr, datorită lui Milan, a pregătirii fizice, psihologice, tactice, m-a ajutat foarte mult să fiu cel care am fost la echipa națională în acei ani. Datorez mult lui Milan.

Și ce am acumulat, experiența aia, am dat-o pentru țara mea, pentru acest tricou galben. Sincer. Deci, o spun foarte sincer.

Mă oprește lumea pe stradă. Foarte multă. Peste tot. Iar la naționala României, ce face? Da, e adevărat, ce face? Și nu știi ce să le spui. E, cam mai dreptate.

Evit să le mai spun chestii pentru că o zâmbesc și zic, ah, îmi pare rău că trăim din amintiri”, a încheiat Florin Răducioiu pentru ProSport.

„Iliescu minte, Hagi președinte”! Ziua în care România l-a făcut pe Maradona să plângă în palme. Cum s-a ales Ilie Dumitrescu cu un milion de dolari la semnătură și ce au făcut fotbaliștii naționalei după cea mai mare victorie din istoria fotbalului românesc | SPECIAL

• ÎNTREGUL INTERVIU CU RĂDUCIOIU POATE FI VIZIONAT AICI

Vezi articolul complet