Cele mai importante descoperiri ştiinţifice făcute în 2019
Anul 2019 a adus o multitudine de descoperiri, din domenii extrem de diverse, acestea fiind primite cu mai mult sau mai puţin entuziasm de către publicul larg.
În acest an cercetătorii au reuşit o serie de premiere absolute şi, de asemenea, să aducă o extindere considerabilă a cunoaşterii în cazul unor domenii. Mai jos găsiţi o listă cu unele dintre cele mai importante descoperiri şi reuşite ştiinţifice ale anului 2019.
Cel mai îndepărtat obiect vizitat de oameni
În prima zi din 2019, sonda New Horizons a trecut la doar 3.500 de kilometri de obiectul 2014 MU69, cunoscut anterior după numele de Ultima Thule şi care acum se cheamă Arrokoth.
Imaginile au relevat că Arrokoth, cel mai îndepărtat obiect vizitat de către umanitate, este plat şi nu sferic cum se credea anterior. Studierea acestuia oferă informaţii importante despre evoluţia sistemului nostru solar şi chiar despre cum se formează planetele asemănătoare Pământului.
Roverul chinezesc de pe partea întunecată a Lunii
Începutul anului 2019 a fost marcat, de asemenea, şi de către aselenizarea sondei Chang’e-4, în premieră pe partea întunecată a Lunii, China fiind prima ţară care a reuşit aşa ceva.
Chang’e-4 a aterizat în apropierea Polului Sud al Lunii, în bazinul Aitken. Cercetătorii sunt de părere că acest bazin este locul unui impact catastrofal care a avut loc în urmă cu 3,9 miliarde de ani.
Prima imagine a unei inseparabilităţi cuantice
Mecanica cuantică teoretizează că două particule pot să aibă acelaşi comportament/stare chiar şi atunci când se află la distanţe mari, o acţiune asupra uneia dintre particule rezultând în acelaşi comportament al particulei de care aceasta este legată.
Anul acesta, cercetătorii au reuşit să surpindă doi fotoni aflaţi într-o stare de inseparabilitatea cuantică.
Cutremurele de pe Marte
Landerul InSight, care a amartizat în luna noiembrie a anului 2018, a detectat, în premieră, activitatea seismică pe suprafaţa planetei Marte. Seimometrul de la bordul landerului a identificat din luna aprilie a acestui an peste 100 de evenimente potenţial seismice, dintre care cercetătorii sunt siguri că sunt cutremure. Cercetătorii sunt de părere că înţelegerea activităţii seismice oferă posibilitatea înţelegerii structurii interne a planetei Marte.
Cel mai vechi craniu
Anul acesta, arheologii au reuşit să scoată la lumină cel mai vechi craniu al unui strămoş al nostru. Acest craniu aparţine unui individ din specia Australopithecus anamensis şi are o vechime de 3,8 milioane de ani.
Descoperirea acestui craniu, numit MRD, i-a condus pe cercetători l-a concluzia că această specia a coexistat cu o altă specie, Australopithecus afarensis, pentru cel puţin 100.000 de ani. Lucy este cel mai „faimos” membru al acestei specii care a trăit în Africa în urmă cu 3,9 – 3 milioane de ani.
Anul 2019 a adus o multitudine de descoperiri, din domenii extrem de diverse, acestea fiind primite cu mai mult sau mai puţin entuziasm de către publicul larg.
În acest an cercetătorii au reuşit o serie de premiere absolute şi, de asemenea, să aducă o extindere considerabilă a cunoaşterii în cazul unor domenii. Mai jos găsiţi o listă cu unele dintre cele mai importante descoperiri şi reuşite ştiinţifice ale anului 2019.
În prima zi din 2019, sonda New Horizons a trecut la doar 3.500 de kilometri de obiectul 2014 MU69, cunoscut anterior după numele de Ultima Thule şi care acum se cheamă Arrokoth.
Imaginile au relevat că Arrokoth, cel mai îndepărtat obiect vizitat de către umanitate, este plat şi nu sferic cum se credea anterior. Studierea acestuia oferă informaţii importante despre evoluţia sistemului nostru solar şi chiar despre cum se formează planetele asemănătoare Pământului.
Începutul anului 2019 a fost marcat, de asemenea, şi de către aselenizarea sondei Chang’e-4, în premieră pe partea întunecată a Lunii, China fiind prima ţară care a reuşit aşa ceva.
Chang’e-4 a aterizat în apropierea Polului Sud al Lunii, în bazinul Aitken. Cercetătorii sunt de părere că acest bazin este locul unui impact catastrofal care a avut loc în urmă cu 3,9 miliarde de ani.
Mecanica cuantică teoretizează că două particule pot să aibă acelaşi comportament/stare chiar şi atunci când se află la distanţe mari, o acţiune asupra uneia dintre particule rezultând în acelaşi comportament al particulei de care aceasta este legată.
Anul acesta, cercetătorii au reuşit să surpindă doi fotoni aflaţi într-o stare de inseparabilitatea cuantică.
Landerul InSight, care a amartizat în luna noiembrie a anului 2018, a detectat, în premieră, activitatea seismică pe suprafaţa planetei Marte. Seimometrul de la bordul landerului a identificat din luna aprilie a acestui an peste 100 de evenimente potenţial seismice, dintre care cercetătorii sunt siguri că sunt cutremure. Cercetătorii sunt de părere că înţelegerea activităţii seismice oferă posibilitatea înţelegerii structurii interne a planetei Marte.
Anul acesta, arheologii au reuşit să scoată la lumină cel mai vechi craniu al unui strămoş al nostru. Acest craniu aparţine unui individ din specia Australopithecus anamensis şi are o vechime de 3,8 milioane de ani.
Descoperirea acestui craniu, numit MRD, i-a condus pe cercetători l-a concluzia că această specia a coexistat cu o altă specie, Australopithecus afarensis, pentru cel puţin 100.000 de ani. Lucy este cel mai „faimos” membru al acestei specii care a trăit în Africa în urmă cu 3,9 – 3 milioane de ani.
Sursa : descopera.ro