Search the Community

Moștenirea genetică a creat unor oameni probleme de-a lungul timpului. Se pare că și în cazul COVID-19 se întâmplă asta. Cercetători din Germania afirmă că genele moștenite de la strămoșii neanderthalieni ar putea avea un rol în unele cazuri severe de boală COVID-19. O echipă de experți în genetica neanderthaliană a examinat o parte de ADN care a fost asociată cu unele dintre cele mai grave cazuri de COVID-19 și a comparat-o cu secvențe despre care se știe că au fost transmise europenilor și asiaticilor de strămoșii neandertali. Catena de ADN se găsește pe cromozomul 3, iar o echipă de cercetători din Europa a relaționat unele variații ale acestei secvențe cu riscul de a dezvolta o formă severă de COVID-19. „Am arătăt că riscul este dat de un segment genomic … care este moștenit de la neanderthalieni și este purtat de aproximativ 50% dintre oamenii din Asia de Sud și circa 16% dintre europenii de astăzi”, au afirmat Svante Paabo și Hugo Zeberg de la Institutului Max Planck pentru Antropologie Evolutivă. Variația genetică, moștenită în urma încrucișărilor de acum 60.000 de ani Cercetătorii din Germania precizează că această variație a genei a fost moștenită de către oamenii moderni de la neandertali în urma unei încrucișări care a avut loc cu aproximativ 60.000 de ani în urmă. „Astazi, persoanele care au moștenit această variantă genetică au de trei ori mai multe șanse de a avea nevoie de ventilație artificială dacă sunt infectate de noul coronavirus SARS-CoV-2”, au mai spus aceștia. Paabo și Zeberg au găsit variații similare în ADN-ul unui schelet al unui Homo neanderthalensis, vechi de 50.000 de ani, descoperit în Croația, precum și în alte rămășite umane găsite în Siberia. Studiile anterioare au arătat că oamenii moderni s-au încrucișat cu neanderthalieni și cu membrii unei specii înrudite, cunoscuți ca denisovani, în urmă cu zeci de mii de ani. Potrivit cercetărilor, circa 2% din ADN-ul europenilor și asiaticilor provine de la neanderthalieni. „În prezent nu se știe ce parte din regiunea provenită de la neandertali conferă un risc pentru a face COVID-19 sever și dacă efectele oricărei astfel de caracteristici sunt specifice SARS-CoV-2, altor coronavirusuri sau patogeni”, au mai spus cercetătorii. Oamenii au o mare diversitate genetică „Nu există nimic special din punct de vedere medical sau biologic cu privire la faptul că această variație a apărut la neanderthalieni”, a declarat pentru CNN doctorul Jeffrey Barret, genetician la Institutul Sanger din Marea Britanie și care nu a fost implicat în studiu. Potrivit acestuia, oamenii au o mare diversitate genetică, o parte provenind de la „strămoșii noștri pre-umani, alta de la neanderthalieni, alta când toți oamenii străvechi trăiau în Africa și o alta mai recent”. Barret a mai spus că această secțiune specială din ADN explică doar un procent mic dintre diferențele de gravitate a bolii la pacienții cu coronavirus. „Totuși, în ceea ce privește pandemia actuală, este clar că genele provenite de la neanderthalieni au consecințe tragice”, au concluzionat Paabo și Zeberg în studiul lor publicat în revista Nature. sursa : descopera.ro

Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor din SUA şi Biroul secretarului asistent pentru Pregătire şi Reacţie au elaborat cinci scenarii posibile privind evoluţia pandemiei Covid-19, pentru a facilita sarcina de planificare a autorităţilor de sănătate publică. Scenariile au rolul de a-i ajuta pe oficialii din domeniul sănătăţii publice care utilizează modele matematice privind evoluţia pandemiei, în scopul de a contribui la evaluarea potenţialelor efecte ale diverselor strategii de reducere a contagierii. Scenariile le pot fi utile şi managerilor de spitale pentru evaluarea necesităţilor în materie de resurse. Fiecare scenariu se bazează pe un set de valori numerice referitoare la caracteristicile biologice şi epidemiologice ale Covid-19. Aceste cifre, numite „valori ale parametrilor”, pot fi utilizate pentru a estima posibilele efecte ale Covid-19 în state şi localităţi americane, anunţă Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor (CDC) din SUA, subliniind că estimările au rolul de a susţine planificarea şi pregătirea, nefiind predicţii referitoare la efectele pandemiei Covid-19. Scenariile iau în calcul procentul infecţiilor în rândul persoanelor asimptomatice, rata de contagiere a persoanelor asimptomatice în raport cu cele simptomatice, procentul de contagiere înainte de apariţia simptomelor, durata medie de la apariţia simptomelor până la spitalizare, media zilelor de spitalizare, procentul pacienţilor aflaţi la terapie intensivă, perioada medie de conectare la aparate de respiraţie, durata medie între apariţia simptomelor şi deces. Scenariul 1 – valori scăzute ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii; – procent redus de contagiere înainte de apariţia simptomelor; – procent redus al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie redusă a acestor cazuri la contagiere; Scenariul 2 – valori scăzute ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii; – procent mai ridicat de contagiere înainte de apariţia simptomelor; – procent mai mare al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie mai mare a acestor cazuri la contagiere; Scenariul 3 – valori mai mari ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii; – procent redus de contagiere înainte de apariţia simptomelor; – procent redus al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie redusă a acestor cazuri la contagiere; Scenariul 4 – valori mai mari ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii; – procent mai mare de contagiere înainte de apariţia simptomelor; – procent mai mare al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie mai mare a acestor cazuri la contagiere; Scenariul 5 – Valori ale parametrilor privind severitatea bolii, transmiterea virală, transmiterea presimptomatică şi asimptomatică reprezentând cele mai bune estimări, pe baza celor mai recente date din monitorizări şi a cunoştinţelor ştiinţifice. În Scenariul 1, rata de infectare este de 2, ajungând la 3 în Scenariul 4, cea mai bună estimare (Scenariul 5) având un coeficient de 2,5, informează Mediafax. În Scenariul 1, rata de mortalitate în cazurile simptomatice este de 0,0002 în grupa de vârstă 0-49 de ani, de 0,001 pentru categoria de vârstă 50-64 de ani şi de 0,006 peste 65 de ani. În scenariul 4, rata de mortalitate ajunge la 0,001 pentru categoria 0-49 de ani, la 0,006 pentru grupa 50-64 de ani şi la 0,032 la peste 65 de ani. Cea mai bună estimare (Scenariul 5) este o rată a mortalităţii de 0,0005 în categoria 0-49 de ani, 0,002 în grupa 50-64 de ani şi 0,013, peste 65 de ani. Rata de spitalizare este în Scenariul 1 este de 0,013 (categoria 0-49 de ani), 0,036 (vârsta 50-64 de ani) şi 0,052 (peste 65 de ani). În Scenariul 4, rata de spitalizare ajunge la 0,026 (categoria 0-49 de ani), 0,057 (50-64 de ani) şi 0,10 (peste 65 de ani). În Scenariul 5 (cea mai bună estimare), rata de spitalizare este de 0,017 (0-49 de ani), 0,045 (50-64 de ani) şi 0,074 (peste 65 de ani). Procentul de infectare al persoanelor care nu prezintă simptome este de 20% în Scenariul 1, 50% în Scenariul 2, 20% în Scenariul 3, 50% în Scenariul 4, iar cea mai bună estimare (Scenariul 5), 35%. Rata de infectare a persoanelor asimptomatice în raport cu cele simptomatice este de 50% în Scenariul 1, 100% în Scenariul 2, 50% în Scenariul 3, 100% în Scenariul 4 şi 100% în Scenariul 5 (cea mai bună estimare). Conform studiului, procentul de contagiere înainte de instalarea simptomelor este de 40%, iar simptomele apar în medie la şase zile de la infectare Sursa: www.descopera.ro

Un vaccin experimental pare să ofere protecţie împotriva noului coronavirus, potrivit unui studiu asupra efectelor la maimuţe, efectuat de un studiu al cercetătorilor americani. Vaccinul dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Oxford este în prezent în curs de testare pe subiecţi umani. Studiul este considerat un pas mic, dar destul de important pentru obţinerea unui vaccin împotriva noului coronavirus. Într-un studiu, în Statele Unite, şase macaci au primit jumătate din doza de vaccin care este testat acum pe mai mult de 1000 de voluntari în Marea Britanie. Toate maimuţele au dezvoltat anticorpi în patru săptămâni de la vaccinare, iar atunci când au fost expuse la noul coronavirus, se pare că vaccinul le-a protejat de pneumonie, unul dintre cele mai grave simptome al bolii COVID-19. Sursa: www.descopera.ro