Sistemul de operere Ubuntu

[Achilles]

Ubuntu

 Ubuntu este un sistem de operare bazat pe Linux pentru computerele personale, servere și netbook-uri. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu este ușor de instalat și folosit, des actualizat și neîngrădit de restricții legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este o ideologie ce poate fi definită pe scurt drept „credința într-o legatură universală ce unește întreaga omenire”. Sloganul adoptat, „Linux pentru ființe umane” încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un sistem de operare popular și ușor de folosit. Cea mai recentă versiune Ubuntu este 19.10.

 

Scurt istoric

  Inițial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, prima versiune Ubuntu a apărut ca o copie temporară a proiectului Debian, pe data de 20 octombrie 2004. Tot atunci s-a hotărât ca Ubuntu să folosească periodic cod sursă din Debian, pentru a înlesni lansarea unei noi versiuni la fiecare șase luni și pentru ca variația cauzată de „bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit. Ubuntu urmărește îndeaproape lansările de noi versiuni ale mediului de lucru GNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precum Xandros, Linspire sau Libranet, Canonical dorește ca Ubuntu să fie compus predominant din software liber. Ubuntu împrumută pentru managementul software-ului tehnologia Advanced Package Manager din Debian. Software-ul se prezintă în „pachete” provenind în mare parte din repozitoriul Debian unstable, dar aceasta nu este o condiție pentru ca un pachet să funcționeze corect în ambele sisteme de operare. Câțiva din dezvoltatorii Ubuntu întrețin pachete din repozitoriile Debian, iar contribuțiile lor sunt anunțate imediat și nu la lansarea noii versiuni. Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere foarte mult de Debian. Erorile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfața web Launchpad, aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta și bug-trackerul Malone. Ubuntu este actualmente susținut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunțat apariția Fundației Ubuntu, căreia i-a donat un capital inițial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundației este de a asigura suportul și dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundația drept un fond de urgență pentru eventualitatea în care Canonical încetează susținerea financiară. La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Dell a anunțat că urmează să livreze computere de birou și laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienții pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.

 

Caracteristici

  Ubuntu folosește mediul de lucru Unity, al cărui scop este să ofere o interfață gratuită, simplă și intuitivă, dar în același timp și o pleiadă de aplicații și programe moderne. Suita de birou Libre Office, navigatorul web Mozilla Firefox și editorul grafic Gimp sunt câteva din programele distribuite implicit.

După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de un spațiu de lucru fără pictograme, în care culorile portocaliu și maro sunt predominante. Programele de uz general sunt instalate în meniul „Aplicații”. Locațiile importante și cele mai des frecventate sunt grupate în meniul „Places”. Modificarea parametrilor de funcționare se poate face cu ușurință din meniul „System”. Ferestrele deschise pot fi vizualizate în bara din josul ecranului.

Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusiv limba română. Utilizatorii se pot folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui corecturi și/sau traduceri noi.

Din dorința de a-l face mai ușor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea comenzii sudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini administrative fără a iniția o sesiune cu drepturi administrative.

 

Clasificarea software-ului și suportul tehnic oferit pentru acesta

 

 Ubuntu împarte software-ul disponibil în patru categorii, denumite „componente”. Această împărțire a fost făcută pentru a sublinia diferențele de licențiere și suport tehnic disponibil. Componentele sunt: Main, Restricted, Universe și Multiverse.

Componentele Main și Universe conțin software compatibil cu cerințele de licențiere Ubuntu, cerințe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main poate conține software proprietar și fonturi ce nu pot fi modificate fără permisiune, însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal.

Componenta Restricted conține software cu restricții în ceea ce privește accesul la codul sursă, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanței software-ului. Se intenționează ca, pe viitor, componentele Main și Restricted să conțină tot software-ul necesar pentru un sistem de operare de uz general.

Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (software liber) și Multiverse (software îngrădit de restricții legale, nu neapărat proprietar). Multiverse conține software ce poate încălca legile S.U.A. și/sau internaționale de proprietate intelectuală. Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea de formate multimedia brevetate. Din cauza statutului incert al decodării algoritmului de securitate a discurilor DVD în anumite părți ale lumii, programul Libdvdcss a fost șters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl proiectului VideoLAN. Software-ul pentru codarea și decodarea mai multor formate proprietare precum Windows Media este de asemenea indisponibil implicit.

Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente. Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător precum celelalte și este alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce au trecut de un anume control tehnic de calitate.

Utilitare neoficiale, precum EasyUbuntu sau Automatix, încearcă să automatizeze instalarea și configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu recomandă folosirea acestor soluții, cunoscute pentru tendința lor de a ridica probleme de compatibilitate la actualizarea de ansamblu a distribuției.

Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terți, iar Canonical întreține un repozitoriu numit Commercial, special pentru astfel de programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conține navigatorul web Opera și programul de redare multimedia RealPlayer.

 

Derivate oficiale

1. Kubuntu, folosește KDE ca mediu de lucru în loc de Unity.
2. Edubuntu, destinat sistemului educațional, un sistem de operare ce poate fi folosit fără probleme de către copii.
3. Xubuntu, folosește Xfce ca mediu de lucru în loc de Unity, destinat calculatoarelor cu configurații slab performante.
4. Lubuntu, folosește LXDE ca mediu de lucru în loc de , destinat calculatoarelor cu configurații slab performante.
5. Ubuntu Server Edition, pentru a fi folosit ca server.
6. Ubuntu Studio, sistem de operare axat pe activitate multimedia și destinat pentru artiști.
7. Gobuntu, sistem de operare care are în componența sa exclusiv software liber.
8. MyThBuntu Axat pe multimedia
9. Ubuntu, Kubuntu și Edubuntu sunt singurele versiuni ce pot fi comandate prin serviciul ShipIt.

Reacții

 

  Statisticile Google Trends indică o creștere a numărului de căutări după „Ubuntu” față de alte distribuții Linux[19]. De asemenea, DistroWatch indică Ubuntu ca fiind cea mai populară distribuție Linux în ultimii doi ani. În mai 2006 Mark Shuttleworth a susținut că mai mult de șase milioane de discuri cu versiunea 5.10 au fost distribuite la nivel mondial. Situl LinuxQuestions.org a ales Ubuntu drept distribuția anului 2006. Parlamentul francez a hotărât ca toate calculatoarele folosite în instituție să migreze pe Ubuntu Linux[necesită citare].

Ubuntu și Canonical au primit critici din partea comunității față de decizia de a include un număr mare de drivere proprietare într-o instalare standard. Drept urmare, aceste componente au devenit opționale în versiunea 7.04. Ubuntu a fost criticat de comunitatea din jurul proiectului Debian pentru faptul că, în opinia lor, s-a depărtat prea mult de Debian, riscând în acest fel să cauzeze o ruptură majoră între cele două proiecte.

SURSA: Click Aici

Edited April 25, 2020 by Achilles