Search the Community

Salutare, #include<iostream> #include<math.h> #include<conio.h> using namespace std; int main () { float MediaAritmetica; int x, nr, suma; suma=0; nr=1; cout<<"Dati numarul x= "; cin>>x; while(x!=0) { suma=suma+x; nr++; cout<<"Dati numarul x= "; cin>>x; } nr--; MediaAritmetica=suma/nr; cout<<"Media aritmetica este egal cu:"<<MediaAritmetica; return 0; _getch(); }

Salut, De acestă dată o să vă prezint cel de-al 2-lea modul din micul plan, și anume, "Tag-urile textuale" ! Vom incepe cu Textul Titlurile (headings) Exemplu de titluri în limbajul HTML: <h1>Lorem ipsum dolor sit amet</h1> <h2>Lorem ipsum dolor sit amet</h2> <h3>Lorem ipsum dolor sit amet</h3> <h4>Lorem ipsum dolor sit amet</h4> <h5>Lorem ipsum dolor sit amet</h5> <h6>Lorem ipsum dolor sit amet</h6> Si afişarea acestora în browser: Paragrafele (Paragraphs) Paragrafele reprezintă ceea ce, de obicei, numim text obişnuit. Exemplu de paragraf în limbajul HTML: <p>Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip</p> Bold Efectul bold (îngroșarea caracterelor), putem posta una dintre aceste două variante, mai exact tag-ul <b> sau <strong> și vom obține același efect. Italic Putem folosi fie tag-urile <i>, fie tag-urile <em>. Em este prescurtarea de la cuvântul englezesc Emphasize, care înseamnă a sublinia, a accentua. Sup şi sub Uneori, în texte avem nevoie de caractere pe care trebuie să le poziționăm deasupra, respectiv sub rândul principal/linia de bază (base line), în special în formule. Pentru astfel de detalii, folosim tag-urile <sup>, respectiv <sub>. Sup este prescurtarea de la superscript, iar sub de la subscript. <br> – break Am menționat deja că la sfârșitul și începutul unui paragraf nou se adaugă un rând nou. Însă, uneori vrem să întrerupem rândul în mijlocul paragrafului, fără să creăm un paragraf nou. Putem face acest lucru prin simpla adăugare a unui tag, care are marcajul <br>. <hr> - horizontal rule Hr este un tag care funcționează similar cu tag-ul <br> sus-menționat, în sensul că se scrie doar o singură dată ca <hr> în varianta limbajului HTML, însă are o funcție cu totul diferită. Acest tag adaugă o linie orizontală în text. Hr este prescurtarea de la englezescul horizontal rule (linie orizontală). Caracterele speciale Pentru afişarea caracterelor speciale, folosim instrucţiuni HTML corespunzătoare. Acestea încep întotdeauna cu semnul & şi se termină cu semnul ; <p>CopyRight &copy Beny</p> - CopyRight Beny Listele Tipurile de liste - Există trei tipuri de liste: Ordered (liste ordonate) sunt liste ale căror elemente sunt marcate cu un tip de element ordonat. De obicei, numerele, cifrele romane, literele alfabetului etc. Unordered (liste neordonate) sunt liste ale căror elemente sunt marcate cu diferite elemente - pătrate, cercuri, liniuțe etc. Spre deosebire de listele ordonate, aici ordinea elementelor nu este importantă. Definition (liste de definiţie) sunt liste ale căror elemente sunt alcătuite din două părţi, text şi definiţie. Sunt utile pentru a crea întrebări şi răspunsuri, deoarece sunt întotdeauna formate din perechi. Listele ordonate Pentru a indica listele ordonate, folosim tag-ul <ol>. Ca și în cazul tag-urilor menţionate mai devreme, scriem un tag <ol> de început şi un tag </ol> de final, după care, în interiorul acestuia, scriem noi tag-uri <li>, fiecare reprezentând un nou element al listei. De exemplu: <ol> <li>Acasa</li> <li>Servicii</li> <li>Despre noi</li> <li>Contact</li> </ol> Listele neordonate Listele neordonate au o structură foarte asemănătoare cu cea a listelor ordonate menţionate mai devreme. Diferenţa constă în tag-ul folosit. În cazul listelor neordonate, tag-ul folosit este <ul> Având în vedere acest lucru, priviți următorul exemplu: <ul> <li> Acasa </li> <li> Servicii </li> <li> Despre noi</li> <li> Contact </li> </ul> Mai există și așa-numitele liste incluse (embedded), care, spre deosebire de exemplele anterioare, au mai multe niveluri de elemente. Iată un exemplu: <ul> <li>Audi <ul> <li>Audi rs5</li> <li>Audi rs6</li> </ul> </li> <li>Bmw</li> <li>Ford</li> <li>Volkswagen</li> </ul> Iată cum arată acest cod în browser: Atributul type pentru listele <ul> şi <ol> Simbolul afișat în fața elementelor care alcătuiesc lista poate fi definit cu ajutorul regulilor CSS, după cum vom vedea mai târziu în acest curs, sau prin atributul HTML type aplicat pe listă în cadrul codului HTML. Se recomandă exclusiv folosirea regulilor CSS pentru stilizare, atât pentru stilizarea listelor, cât şi pentru stilizarea altor elemente. Atributul type pentru liste neordonate (ul) poate avea următoarele valori: circle - cerc; disc - disc; square - pătrat. Pentru listele ordonate (ol), valorile pot fi: A - majuscule; a - minuscule; I - cifre romane majuscule; i - cifre romane minuscule. Listele de definiţie Listele de definiție se utilizează mai rar, dar pot fi foarte utile. Cea mai frecventă utilizare este pentru paginile de întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions), deoarece acestea sunt aproape întotdeauna sub formă de întrebări și răspunsuri, respectiv în perechi. Rețineți că elementele sunt alcătuite întodeauna din două părți, reprezentate de tag-urile <dt> și <dd>, iar lista în sine este marcată cu tag-ul <dl> (definition list). Iată un exemplu în HTML: <dl> <dt>HTML</dt> <dd>Hyper Text Markup Language</dd> <dt>CSS</dt> <dd>Cascading Style Sheets</dd> <dt>JS</dt> <dd>JavaScript</dd> <dt>PHP</dt> <dd>Hypertext Preprocesor</dd> </dl> Iată cum arată acest cod în browser: Aceasta a doua lecție, vor mai urma si altele, Have a nice day !

Salut, Astăzi o să încep o serie de tutoriale (documentație + exemple) care ne vor ajuta să devenim web developeri. Pentru inceput am să vă prezint un mic plan de introducere în HTML și CSS, cu modulele aferente: Modulul I: Introducere în limbajele HTML și CSS Crearea primei pagini HTML Tag-urile de bază ale paginii HTML: Paginile HTML nu se scriu la întâmplare, ci respectă o structură definită cu precizie. Trei tag-uri sunt obligatorii, <html>, <body> şi <head>. Tag-ul HTML se află la începutul documentului, în timp ce tag-ul HTML de final se află întotdeauna la sfârșitul documentului. Practic, acest lucru înseamnă că întregul conținut al documentului HTML complet se află în cadrul acestui tag. Tot ceea ce se găseşte în cadrul tag-ului (între începutul şi sfârşitul tag-ului html) reprezintă partea paginii HTML. Nu mai putem scrie nimic înainte sau după el, în afară de o excepţie, despre care vom vorbi într-una din lecţiile viitoare. De asemenea, acest element apare doar o singură dată pe pagină. Tag-ul head trebuie scris imediat după deschiderea tag-ului <html> menţionat mai devreme. În tag-ul head, se află elemente care nu sunt vizibile în mod direct pe pagină. De exemplu, în partea head inserăm meta tag-urile folosite de motoarele de căutare când indexăm paginile. De asemenea, aici plasăm şi linkuri către fișiere CSS externe și către alte fișiere etc. Fiecare tag in parte are un început și un sfârșit <html> ... </html> - Slash-ul ( / ) - reprezintă închidere tag-ului. Prima noastră pagină HTML Deoarece deja am asimilat câteva cunoștințe, haideţi să creăm prima noastră pagină HTML. CSS-ul îl lăsăm pentru mai târziu. După ce aţi pornit editorul de text (NotPad++), de preferat un editor de text special (eu folosesc Atom) introduceţi următorul cod: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 <html> <head> <title>My first HTML page</title> </head> <body> <h1>Hello!</h1> <p>I am HTML document.</p> </body> </html> Doctype - Document Type Declaration Fiecare document trebuie să posede o declaraţie (în care se găsesc datele despre document şi caracteristicile limbajului) Declaraţia se numeşte Document Type Declaration şi se găseşte la începutul fiecărei paginii HTML în „tag”-ul DOCTYPE. Motivul pentru care am introdus cuvântul tag între ghilimele este că acest DOCTYPE, de fapt, nu este un tag HTML adevărat, ci este o instrucţiune dată browser-ului, pentru a recunoaște ce tip de fișier este. <!DOCTYPE html> Meta pentru utf8 Un detaliu foarte important, care, deseori, se poate anticipa, este setarea lui encoding, respectiv inserarea lui meta tag, care va determina modul în care browser-ul trebuie să citească pagina noastră şi cum să afişeze caracterele/literele specifice unei limbi. Se recomandă ca encoding-ul să fie setat întotdeauna la utf-8. În caz contrar, caracterele specifice limbii române/diacriticele (ă, î, ş, ţ, â şi altele) s-ar fi pierdut în totalitate. De aceea, în partea <head> inserăm întotdeauna: <meta charset="utf-8"> Structura paginilor HTML Culoarea roşie indică existența codului HTML, în timp ce textul de pe pagină este negru. Concluzia la care probabil ați ajuns şi singuri este că în documentele HTML există părţi vizibile utilizatorului și părţi care nu îi sunt vizibile. Acele părţi care nu sunt vizibile determină și fac diferența între elementele paginii. Să analizăm mai bine exemplul. Există câteva elemente. Fiecare are propriul tag de început şi de sfârşit: Observăm următoarele elemente: <html> … </html> La început şi la sfârşit este un tag <html>, respectiv tag-ul de început şi cel de final. Ele înconjoară toate elementele şi indică faptul că tot ce se află între ele este cod html. <body> ... </body> Imediat după tag-ul <html> de început, respectiv după cel de final, se află tag-urile <body>. Tot ce se află între ele, va fi afișat în fereastra browser-ului web. <h1> ... </h1> <p>...</p> <h2>...</h2> Acum, vom explica ce este un tag HTML şi cum se inserează acesta. Reguli de bază pentru scrierea limbajului HTML Când scriem tag-uri, trebuie să respectăm două reguli de bază: 1. Prima regulă: Un tag (element) poate cuprinde un număr nelimitat de alte tag-uri. Să vedem un exemplu. Exemplu corect: <p>HTML este acronimul de la <strong> HyperText Markup Language </strong></p> Exemplu incorect: <p>HTML este acronimul de la <strong> HyperText Markup Language </p></strong> 2. A doua regulă: Fiecare tag de început trebuie să aibă şi un tag de final. Respectiv, dacă vom începe un anumit element (tag), trebuie să-l şi încheiem undeva. Tag-urile cu autoînchidere Tag-urile cu autoînchidere sunt cele care încep și se termină în același timp. De exemplu: semnul pentru întreruperea/separarea unui rând în cadrul unui paragraf este <br> (br de la comanda break). Acest tag nu are conţinut și, dacă am respecta regulile de mai sus, ar trebui să-l scriem ca <br> </ br>. Deoarece acest lucru nu este necesar (şi incorect pe deasupra), tag-urile vor fi scrise doar ca <br> sau <br />. <p>HTML este acronimul de la <br>HyperText Markup Language </p> Atributele tag-urilor HTML Atributele sunt formate din două părți: din numele atributului și din valoarea atributului. Acestea se scriu pe tag-ul de început al elementului și sunt separate de caracterul tipului de tag printr-un spațiu. Numele atributului se scrie cu minuscule, apoi se pune semnul egal, după care, între ghilimele se inserează valoarea atributului. Spațiile sunt interzise în interiorul structurii atributului. Iată un exemplu - paragrafului i-a fost adăugată o clasă folosind numele atributului class. <p class="xyz">HTML este acronimul de la HyperText Markup Language</p> Aceasta a fost prima lectie de inceput, vor mai urma si altele, Have a nice day !

Ce este un sistem de operare Un sistem de operare este format din mai multe programe interconectate care controleaza resursele fizice ale unui calculator si contribuie la o mai buna comunicare intre calculator si om. Pentru ca un calculator sa poata fi folosit de o persoana, acesta trebuie sa aiba un sistem de operare (OS). Un sistem de operare controleaza majoritatea functiilor unui calculator Cand pornim un calculator, sistemul de operare incepe sa ruleze si face posibila interactiunea dintre utilizator si programe. Un sistem de operare poate fi de mai multe tipuri: monotasking | sistemul poate executa doar un singur program; multitasking | sistemul poate executa simultan mai multe program; monouser | un singur utilizator poate folosi sistemul; multiuser | mai multi utilizatori pot folosi sistemul; Comunicarea Sistem de Operare - Hardware: Sistemul de operare comunica cu toate componentele hardware cu ajutorul unui program. Prin conectarea unui dizpozitiv hardware la calculator, sistemul de operare ruleaza programul care incepe sa localizeze dizpozitivul si apoi sa instaleze driver-ul prin care putem sa folosim dizoizitivul. De exemplu atunci cand conectam o memorie usb (stick), sistemul de operare cu ajutorul programului localizeaza stick-ul si incepe sa instaleze driver-ul pentru ca noi sa putem accesa fisierele de pe stick. Nu in toate cazurile sistemul de operare poate sa instaleze driver-ul unui dispozitiv. Daca windows-ul nu poate instala driver-ul unui dispozitiv, va trebui ca noi sa il instalam manual. Acest lucru il putem face prin introducerea cd-ului care contine driver-ul furnizat odata cu dispozitivul sau prin descarcarea driver-ului de pe site-ul Comunicarea Sistem de Operare - Software: Sistemul de operare comunica cu software-ul (programe). Prin instalarea unei aplicatii, sistemul de operare o va stoca pe Hard Disk si o va incarca in memoria RAM. Aplicatiile necesita resurse pentru a putea rula. Sistemul de operare aloca resursele corespunzatoare pentru fiecare aplicatie. Resursele pe care sistemul de operare le poate aloca sunt limitate de configuratia sistemului (componentele calculatorului). Daca o aplicatie necesita resurse mai mari decat cele oferite de sistem, sisemul de operare va putea doar sa instaleze respectiva aplicatie, dar nu o va putea rula. Interfata unui Sistem de Operare: Interfata unui sistem de operare reprezinta ceea ce vede utilizatorul in timpul rularii acestuia. Fara aceasta interfata, utilizatorul nu ar putea sa interactioneze cu sistemul de operare si in consecinta nu ar putea sa foloseasca un calculator. Sistemele de operare mai vechi, folosea o interfata bazata doar pe o consola. Asta inseamna ca utilizatorul putea sa interactioneze cu un calculator printr-o singura maniera si anume prin scris. La rularea sistemului de operare, utilizatorul era intrebat ce dorea sa execute calculatorul. Utilizatorul trebuia sa scrie folosind anumiti termeni, ce dorea sa faca respectivul calculator. Aceste sisteme de operare limitau foarte mult activitatea pe care o puteai face pe calculator si odata cu trecerea timpului, s-au inventat noi sisteme de operare care furnizau o interfata grafica utilizatorului. Mai multe informatii : AICI / AICI / AICI

Salutare, <html> <head> <script type="text/javascript" src="script.js"></script> <title>Magicianul Valentino - Iti voi ghici la orice numar te gandesti</title> <script> alert("M-am gandit ca o sa accesezi acest site de curiozitate."); var kj = 0; function Direction(Choice){ // The choice of the first buttons if(Choice == "okay"){ document.getElementById("result").innerHTML = "<center>~~~~~~~~~~~~~~~~<br><br>Va vedeti numarul mai jos? <br><pre>17 25 30 22<br><br>23 31 16 29<br><br>19 27 20 24<br><br>26 21 28 18</pre>"; document.getElementById('okay').style.display = 'none'; document.getElementById("result").style.display = 'inline'; document.getElementById('yes').style.display = 'inline'; document.getElementById("no").style.display = 'inline'; } } function Direction2(Choice){ if(Choice == 'yes'){ kj+=16;} document.getElementById("result2").innerHTML = "<center>~~~~~~~~~~~~~~~~<br><br>Ce zici aici? <br><pre> 7 2 10 15<br><br>23 18 31 26<br><br> 3 27 11 19<br><br> 6 30 14 22</pre>"; document.getElementById('yes').style.display = 'none'; document.getElementById("no").style.display = 'none'; document.getElementById("result2").style.display = 'inline'; document.getElementById('yes2').style.display = 'inline'; document.getElementById('no2').style.display = 'inline'; } function Direction3(Choice){ if(Choice == 'yes2'){ kj+=2;} document.getElementById("result3").innerHTML = "<center>~~~~~~~~~~~~~~~~<br><br>Trebuie sa fii sigur. Vezi numarul asta aici? <br><pre>24 12 8 28<br><br> 9 30 10 29<br><br>25 15 13 27<br><br>31 26 11 14</pre>"; document.getElementById('yes2').style.display = 'none'; document.getElementById("no2").style.display = 'none'; document.getElementById("result3").style.display = 'inline'; document.getElementById('yes3').style.display = 'inline'; document.getElementById('no3').style.display = 'inline'; } function Direction4(Choice){ if(Choice == 'yes3'){ kj+=8;} document.getElementById("result4").innerHTML = "<center>~~~~~~~~~~~~~~~~<br><br>Aproape am terminat, prietene. Numarul dvs. este aici? <br><pre>31 1 7 25<br><br>23 9 15 17<br><br>29 3 11 27<br><br>21 5 13 19</pre>"; document.getElementById('yes3').style.display = 'none'; document.getElementById("no3").style.display = 'none'; document.getElementById("result4").style.display = 'inline'; document.getElementById('yes4').style.display = 'inline'; document.getElementById('no4').style.display = 'inline'; } function Direction5(Choice){ if(Choice == 'yes4'){ kj+=1;} document.getElementById("result5").innerHTML = "<center>~~~~~~~~~~~~~~~~<br><br> In cele din urma, vedeti numarul dvs. de mai jos? <br><pre>20 28 12 4<br><br> 5 31 21 29<br><br>13 6 22 30<br><br> 7 14 23 15</pre>"; document.getElementById('yes4').style.display = 'none'; document.getElementById("no4").style.display = 'none'; document.getElementById("result5").style.display = 'inline'; document.getElementById('yes5').style.display = 'inline'; document.getElementById('no5').style.display = 'inline'; } function Direction6(Choice){ if(Choice == 'yes5'){ kj+=4;} document.getElementById("result6").innerHTML = "<center>~~~~~~~~~~~~~~~~<br><br><h4>Numarul tau este "+kj+"</h4><br>Sunt un maestru mai mare ca DEXTER!!!"; document.getElementById('yes5').style.display = 'none'; document.getElementById("no5").style.display = 'none'; document.getElementById("result6").style.display = 'inline'; } </script> </head> <body> <h1 align="center">Valentino Magic Abracadabra</h1> <h1 align="center"> GameLife Romania</h1> <style> h1{ font-family: Roboto; text-align: center; font-size: 100px; } div{ font-family: roboto; text-align: center; font-size: 30px; } button { border-radius: 30px; font-family: Roboto; color: #ffffff; font-size: 20px; background: mediumvioletred; padding: 10px 20px 10px 20px; } body { background-color: papayawhip; } </style> <div> <p>Inainte de a incepe, alegeti un numar intre 0 si 31.</p> </div> <div id="result"></div> <div id="result2"></div> <div id="result3"></div> <div id="result4"></div> <div id="result5"></div> <div id="result6"></div> <hr width="340px" /> <br> <div> <button id="okay" onclick="Direction('okay')">Bine frate!</button> </div> <!-- the first buttons run the function Direction() when clicked --> <div> <button id="yes" style="display: none" onclick="Direction2('yes')">DA</button> <button id="no" style="display: none" onclick="Direction2('no')">NO</button> </div> <div> <button id="yes2" style="display: none" onclick="Direction3('yes2')">DA</button> <button id="no2" style="display: none" onclick="Direction3('no2')">NO</button> </div> <div> <button id="yes3" style="display: none" onclick="Direction4('yes3')">DA</button> <button id="no3" style="display: none" onclick="Direction4('no3')">NO</button> </div> <div> <button id="yes4" style="display: none" onclick="Direction5('yes4')">DA</button> <button id="no4" style="display: none" onclick="Direction5('no4')">NO</button> </div> <div> <button id="yes5" style="display: none" onclick="Direction6('yes5')">DA</button> <button id="no5" style="display: none" onclick="Direction6('no5')">NO</button> </div> </body> </html>

Te gandesti sa te apuci de web development? Daca vrei sa iti construiesti o cariera in acest domeniu, sa stii ca ti-a venit o idee super. Dar poate te intrebi unde sa incepi si ce ar trebui sa faci mai exact? Acest articol iti vine in ajutor. Vei afla in curand ce inseamna sa fii web developer, cum sa incepi invatarea in acest domeniu si unde sa faci asta. Ce este un Web Developer? Un web developer (sau pe romaneste dezvoltator web), este o profesie moderna care tine de crearea de noi site-uri web si aplicatii pentru mediul online. Un web developer trebuie sa cunoasca bine limbajul de programare folosit pentru dezvoltarea unei anumite aplicatii sau unui website, dar nu numai. El se ocupa si de mentenanta site-ului si de bazele de date unde toata informatia este stocata. In zilele noastre, un developer poate fi un full-stack developer sau cineva specializat pe o nisa anume. Ce este un full-stack developer? O astfel de persoana stie sa se ocupe de un website (sau aplicatie) in intregime. El poate sa creeze sau sa altereze orice parte a site-ului, atat designul cat si functionarea si constructia. Dar am spus ca exista si web developeri specializati pe anumite domenii. De exemplu, poti deveni back-end developer. Acesta se ocupa cu functionarea unui site, sau unei aplicatii. Practic, aceasta este partea care nu este vazuta de utilizatorul site-ului, dar este foarte importanta. Fara un astfel de dezvoltator, un site n-ar face aproape nimic. Dar poti fi si front-end developer. O astfel de persoana se ocupa de design si constructie. Acest domeniu include tot ce se vede, atunci cand o persoana acceseaza acel site: butoanele, imaginile si tot designul in sine. Cum si unde sa incepi? Poate crezi ca e complicat si costisitor sa inveti dezvoltare web. Dar nu e adevarat. Oricine care are acces la internet, poate invata. Trebuie sa incepi cu bazele. Un website, sau aplicatie web este creata cu ajutorul limbajului HTML. Acesta este baza, scheletul pe care se construieste intregul site. Urmeaza sa faci site-ul sa arate frumos. Aici intervine CSS. Acest limbaj este folosit pentru a da viata site-ului. Orice culoare, font si efect este realizat folosind CSS. Dar un site sau o aplicatie nu va face multe daca nu are anumite functionalitati predefinite. JavaScript este un limbaj de programare sau scripting folosit sa ii creezi functionalitatea noului tau site web. Aceste trei cunostinte trebuie sa le dobandesti, pentru a putea construi un site cat de simplu. Dar poate te intrebi, unde? Pe internet poti gasi o multime de resurse care te invata cum sa devii un web developer. Dar iti voi spune despre un site care a ajutat deja mii de oameni sa invete dezvoltare web. Acesta se numeste Codecademy.com. Ce este special la acest website? Vine in doua planuri diferite: unul gratis si unul contra cost. Dar planul gratis este tot ce iti trebuie sa inveti bazele programarii web. Sincer. Aici poti gasi o multime de cursuri legate de multe subiecte diferite, nu doar dezvoltare web. Dar in aceasta tema, Codecademy exceleaza. De obicei un curs include mai multe etape de invatare. Daca esti interesat in web development, acel curs vine cu studiul mai multor tehnologii: HTML, CSS, JavaScript si React JS. Cursul este in timp real, adica tot ce faci este vizibil intr-o fereastra aditionala in care poti sa vezi cum arata site-ul la care lucrezi. Fiecare curs include proiecte reale, pe care le vei finaliza pana la sfarsitul cursului. Daca decizi ca vrei sa lucrezi ca si web developer, aceste proiecte le poti pune in portfoliul tau si sa le arati viitorului angajator. Comunitatea iti va si ea de mare folos in timpul finalizarii cursului. Daca intampini o problema sau un pas pe care nu-l intelegi in intregime, doar da o fuga pe forum. Sigur vei gasi raspunsul intr-o clipa. Mai multe informatii : AICI

Ce este dezvoltarea web? Acest termen este la fel de vast ca și oceanul. Există numeroase limbaje de programare, precum și numeroase cadre și instrumente care ajuta la dezvoltarea aplicatiilor web. Dezvoltarea web este, într-adevăr, în aceeași barcă cu dezvoltarea aplicațiilor desktop și mobile. Dezvoltarea web simplificată Cea mai simplă modalitate de a descrie dezvoltarea web este că se învârte în jurul creării de aplicații și instrumente care rulează pe browsere web. Aceste aplicații și unelte pot fi dependente exclusiv de serverul care le-a creat. Pe de altă parte, unele dintre ele pot utiliza serverul numai în timpul dezvoltării inițiale sau pentru stocarea și recuperarea datelor, printre altele. O privire asupra istoriei dezvoltării web. Pentru a înțelege prezentul și viitorul dezvoltării web, să încercăm mai întâi să înțelegem trecutul său. Istoria dezvoltării web a început cu pagini web statice și navigare cu hyperlink-uri. Inițial, dezvoltatorii au creat pagini web statice și le-au legat folosind hyperlink-uri. Spre deosebire de site-urile Web și de aplicațiile web de astăzi, a existat o minimă interactivitate, deoarece aceste pagini web au fost proiectate pentru a transmite pur și simplu informații și nimic mai mult. CGI a fost folosit pentru a genera cod HTML pe baza datelor trimise către server de către browser. Evoluțiile care au venit mai târziu au fost proiectate pentru a ușura generarea HTML dinamică. ASP și ColdFusion sunt exemple de astfel de evoluții și au servit drept limbaje pentru dezvoltarea web-ului. Prin intermediul acestora, codul HTML ar putea fi amestecat cu etichete speciale și marcaje, ceea ce a făcut ca generarea HTML să fie mai ușoară, condiționată și dependentă de o anumită pagină web. Mai târziu, JavaScript a apărut pentru a extinde capacitățile instrumentelor și aplicațiilor web, pe măsură ce computerele erau acum mai rapide, iar tehnologia mai recentă a fost disponibilă imediat dezvoltatorilor. CSS și-a făcut apariția la aproximativ același timp ca și JavaScript. Cu CSS, dezvoltatorii puteau acum să schițeze și să modifice aspectul web. Tehnologiile dezvoltarii web Cele mai frecvente tehnologii cu care dezvoltatorii lucrează în dezvoltarea de site-uri web și de aplicatii web sunt HTML, JavaScript și CSS. Hypertext Markup Language, HTML HTML este inima dezvoltării web. Acesta formează blocurile pe care dezvoltatorii le utilizează pentru a crea aplicații web. De fapt, este posibil să creati în întregime un site complet in HTML. HTML reprezinta o serie de etichete pentru a defini formatul unei pagini web, aspectul și componentele. Pe cont propriu, HTML-ul este incomplet si ar trebui însoțit de JavaScript și CSS pentru a realiza pagini complexe si placute vizual. CSS(Cascading Style Sheets) HTML a fost folosit inițial pentru a specifica formatul și aspectul paginii web. Problema a fost totuși că trebuia făcut o mulțime de lucruri pentru a executa o mică schimbare de stil. De exemplu, modificarea culorii butoanelor dintr-un site Web, a necesitat o modificare a codului HTML în mai multe locuri. Astăzi stilul și conținutul web sunt tratate diferit în timpul dezvoltării. HTML gestionează conținutul și stilurile CSS. În acest fel, se poate utiliza un set mic de fișiere CSS pentru a modela o întreagă aplicație web. Un singur fișier poate fi, de exemplu, modificat în CSS pentru a schimba culoarea butoanelor dintr-un întreg site. JavaScript Acesta este un limbaj de programare care permite dezvoltatorului să manipuleze paginile web. Prin manipularea modelului unei pagini Web folosind JavaScript, un dezvoltator poate schimba cu ușurință stilul și structura unei pagini Web. Acest lucru face JavaScript o resursa puternica, cu un rol esențial în dezvoltarea web. Mai multe idei, concepte gasati : AICI / AICI / AICI

Limbajul Java împreuna cu mediul sau de dezvoltare si executie au fost proiectate pentru a rezolva o parte dintre problemele actuale ale programarii. Proiectul Java a pornit cu scopul declarat de a dezvolta un software performant pentru aparatele electronice de larg consum. Aceste echipamente se definesc ca: mici, portabile, distribuite si lucrând în timp real. De la aceste aparate, ne-am obisnuit sa cerem fiabilitate si usurinta în exploatare. Ce este Java? În primul rând, Java încearca sa ramâna un limbaj simplu de folosit chiar si de catre programatorii neprofesionisti, programatori care doresc sa se concentreze asupra aplicatiilor în principal si abia apoi asupra tehnicilor de implementare a acestora. Aceasta trasatura poate fi considerata ca o reactie directa la complexitatea considerabila a limbajului C++. Au fost îndepartate din Java aspectele cele mai derutante din C++ precum supraîncarcarea operatorilor si mostenirea multipla. Limbajul Java este independent de arhitectura calculatorului pe care lucreaza si foarte portabil. În loc sa genereze cod nativ pentru o platforma sau alta, compilatorul Java genereaza o secventa de instructiuni ale unei masini virtuale Java (numita bytecod). Executia aplicatiilor Java este interpretata. Limbajul Java are inclus suportul nativ pentru aplicatii care lucreaza cu mai multe fire de executie, inclusiv primitive de sincronizare între firele de executie. Acest suport este independent de sistemul de operare, dar poate fi conectat, pentru o performanta mai buna, la facilitatile sistemului daca acestea exista. Java este dinamic. Bibliotecile de clase în Java pot fi reutilizate cu foarte mare usurinta. Cunoscuta problema a fragilitatii superclasei este rezolvata mai bine decât în C++. Acolo, daca o superclasa este modificata, trebuie recompilate toate subclasele acesteia pentru ca obiectele au o alta structura în memorie. Structura lexicala Java Setul de caractere Limbajului Java lucreaza în mod nativ folosind setul de caractere Unicode. Acesta este un standard international care înlocuieste vechiul set de caractere ASCII. Motivul acestei înlocuiri a fost necesitatea de a reprezenta mai mult de 256 de caractere. Setul de caractere Unicode, fiind reprezentat pe 16 biti are posibilitati mult mai mari. Vechiul standard ASCII este însa un subset al setului Unicode, ceea ce înseamna ca vom regasi caracterele ASCII cu exact aceleasi coduri ca si mai înainte în noul standard. Se pot folosi la intrare si fisiere ASCII normale, pentru ca ASCII este un subset al Unicode. De exemplu, putem scrie: Aici este doar o scurta descriere a ceea ce reprezinta JAVA, mult mai multe gasiti in link-urile urmatoare: AICI / AICI / AICI

Salutare, daca aveti nevoie de un countup, pentru a-l adauga pe un website a-l vostru aveti un link mai jos pentru a-l descarca foarte usor de pe mediafire. Sport la lucru! Link de descarcat: aici Link de la VirusTotal: aici

Salutare, Daca doresti pentru website-ul tau un background de timp matrix ai un link mai jos: Link de descarcat: aici Link VirusTotal: aici

Tipul de date reprezintă un concept foarte important în C++. Orice dată (constantă sau variabilă) este de un numit tip. Tipul datei precizează ce valori poate avea acea dată și ce operații se pot face cu ea. În C/C++ tipurile de date sunt: Tipuri simple Tipuri întregi Tipuri reale Tipul pointer Tipul bool Tipuri derivate Tipul tablou Tipul structură Tipul enumerare Acest articol se referă numai la tipurile simple. Tipurile întregi Tipurile întregi permit memorarea de valori întregi. Tipul de bază este int. O dată de tip int poate memora valori întregi cuprinse între -231 și 231-1. Tipurile întregi diferă prin numărul de octeți necesari pentru memorarea datei, tipul datei (cu semn sau fără semn) și implicit intervalul de valori pe care le pate lua respectiva dată. Tipurile întregi sunt: Tipurile char și unsigned char memorează valori întregi. La afișarea unei date de acest tip nu se va afișa numărul pe care îl memorează ci caracterul care are are codul ASCII egal cu acel număr. Operația de citire a unei date de acest tip este similară. Tipurile reale – în virgulă mobilă Memorează valori reale, reprezentate prin mantisă și exponent. În acest mod se pot reprezenta valori foarte mari, dar precizia reprezentării poate fi slabă – numărul de cifre semnificative memorate poate fi mult mai mic decât numărul de cifre din număr. Tipurile reale sunt: float – se reprezinta pe 4 octeți; double – se reprezinta pe 8 octeți; long double – se reprezinta pe 10 octeți; Tipul pointer O dată de tip pointer memorează o adresă de memorie – de exemplu adresa unei variabile. Informații despre pointeri găsiți în acest articol. Tipul bool Anumite operații care se fac cu datele au ca rezultat valori de adevăr: adevărat sau false. În anumite limbaje de programare există un tip de date care memorează exact aceste două valori. În limbajul C++ există tipul bool. Acest tip conține două valori: literalii true și false. De fapt, acestea sunt redenumiri ale valorilor 1 și 0. sursa:wikipedia.com,pbinfo.ro

Ce este Python? Python este un limbaj de programare. Limbajul de programare este un limbaj special prin care îi dăm instrucțiuni unui calculator. Calculatorul înțelege un singur limbaj - limbajul mașinii, motiv pentru care majoritatea limbajelor de programare sunt compilate în limbajul mașinii. Exact un astfel de limbaj este Python. Însă Python nu este un termen care se referă doar la limbajul de programare, ci și la implementarea sau platforma care se ocupă de acesta. Această platformă compilează programul Python în alt limbaj sau îl execută instantaneu. Astfel, Python poate fi găsit aproape peste tot, într-o varietate de contexte. O manifestare comună a lui Python este executarea într-un mediu de consolă, unde este compilată și executată simultan. Care sunt caracteristicile bune și mai puțin bune ale lui Python? Fiecare limbaj de programare are caracteristici bune și mai puțin bune, deci Python nu face excepție. Dar dacă considerăm că gusturile sunt diferite și cineva crede că ceva este bun, în timp ce altcineva consideră că este rău, nu putem răspunde ușor la această întrebare. Cu toate acestea, dacă luăm calificativele tradiționale, putem spune că Python este foarte ușor de învățat, ușor de aplicat și implementat, rulează pe aproape toate platformele, plătește bine, are un suport comunitar excepțional, așadar toate sunt caracteristici bune ale acestuia. Python împărtășește caracteristici mai puțin bune cu majoritatea altor limbaje interpretate - performanțe mai scăzute și utilizare mai puțin eficientă a memoriei decât limbajele compilate. Surse de informare: link-academy.com / youtube.ro

PHP este un limbaj de scripting ce permite programatorilor web sa creeze pagini web dinamice. PHP este folosit pentru a dezvolta aplicatii web.PHP a aparut ca si un mic proiect Open Source ce a evoluat rapid, aflandu-se cat de folositor poate fi. Rasmus Lerdorf a lansat prima versiune in 1994. PHP este acronim pentru PHP: Hypertext PreprocessorPHP este un limbaj de scripting server-side ce lucreaza in perfecta armonie cu HTML si este folosit la managementul contintului dinamic folosindu-se de baze de date, sesiuni, s.a.m.dPoate fi folosit alaturi de o multime de baze de date, precum MySql, PostgreSQL, Oracle, Sysbase, Informix, Microsoft SQL, etc.PHP ruleaza foarte rapid mai ales cand este compilat ca modul Apache in Unix.PHP suporta un numar mare de protocoale precum POP3, IMAP, LDAP. In PHP4 au fost adaugate suportul pentru Java si arhitectura orientata pe obiecte.PHP are o sintaxa asemanatoare cu a C-ului. PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform unui studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate în studiu. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor caracteristici : Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C; Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document executându-se între marcajele speciale; Eficiența : PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui mediu multiutilizator, așa cum este web-ul; Securitate : PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri de siguranță; Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.; Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea și securizarea codului. sursa:wikipedia.org

Pentru a crea programe în C++ ai nevoie de un mediu de dezvoltare integrat (integrated development environment –IDE) care îți va ușura procesul de programare, va compila codul tău și îl va rula. Ce trebuie să faci mai întâi este să alegi IDE-ul și apoi să-l instalezi. Cel mai utilizat IDE pentru programarea C++ este Code::Blocks. Acesta este gratuit, cross-platform (compatibil cu Windows, Mac și Linux), open-source și permisiv cu numeroase compilatoare. În mod tradițional, fiecare programator începător scrie programul hello world. Acest program nu face altceva decât să afișeze pe ecran mesajul hello world, dar este un bun exemplu de program, scris în C++. Programul pe care îl vom scrie în continuare este: 1.Deschidem programul și creăm un fișier nou (File -> New -> Empty File sau scurtătura Ctrl+Shift+N). 2.După ce începem să scriem codul sursă, salvăm fișierul (File -> Save file sau scurtătura Ctrl+S) Este foarte important ca fișierul să fie salvat corect. Acesta poate fi de tipul: C/C++ files sau All files și vă recomandăm să adăugați extensia cpp. Lipsa extensiei cpp va conduce la erori în etapele următoare. O alta modalitate de a crea un fișier nou ar fi (File-> New-> Project-> Console application -> GO) urmat de (next-> select C++-> locatia si numele fisierului->Next) Pasul 3 ,acest pas este foarte simplu, dar foarte important. Urmează compilarea și, dacă ceasta reușește, urmează crearea executabilului și lansarea lui. Code::Blocks oferă mai multe opțiuni pentru aceste operații; dintre ele vă recomandăm folosirea opțiunii Build -> Build and run, cu scurtătura F9, care include toate aceste operații. 4.Rularea programului va avea următorul efect: Cazul descris mai sus este unul fericit; programul scris este corect, se compilează și îl putem executa. Din nefericire, acest caz este foarte rar. La scrierea programelor greșim. Aceasta este realitatea, și nu trebuie să ne sperie. Este important să descoperim erorile și să le corectăm. Aici intervine etapa de compilare, care semnalează o categorie largă de erori, erorile de sintaxă. Acestea țin de nerespectarea regulilor de scriere a programelor în C++, reguli care se învață în timp. Imaginea de mai jos ne arată ce se întâmplă dacă omitem să scriem linia sursa:pbinfo.ro

Introducere C++ Limbajul C++ a fost creat prin extinderea limbajului C, ambele fiind limbaje de programare de nivel înalt. Prima implementare limbajului C++ a fost dezvoltatã la începutul anilor 80 în laboratoarele Bell ale firmei AT&T, unde a fost creat sistemul de operare Unix. Pãrintele limbajului C++ este Bjarne Stroustrup, care a conceput limbajul „C with Classes”. Acest limbaj a dus la îmbunãtãtirea C-ului prin adãugarea unor noi facilitãti, printre care si lucrul cu clase. În 1983, "C-with-classes" a pãtruns si în lumea academicã si a institutiilor de cercetare. Astfel, acest limbaj a putut sã evolueze datoritã experientei acumulate de cãtre utilizatorii sãi. Denumirea finalã a acestui limbaj a fost C++. C++ combinã avantajele oferite de limbajul C (eficientã, flexibilitate si popularitate) cu avantajele oferite de tehnica POO (programãri orientate pe obiecte). Desi adoptã principiile POO, C++ nu impune aplicarea lor strictã (se pot scrie programe fãrã elemente POO). Conceptul fundamental în C++ este clasa. Limbajul C++ a fost inițial un „pre-compilator” similar cu preprocesorul din C, care convertea constructiile speciale din codul sursã C++ în cod în limbajul C. „Pre-codul” care era citit de pre-compilator era stocat în fișiere cu extensia .cc, .C sau .cpp. Acest fișier era convertit într-un fișier sursa C cu extensia .c care era compilat și link-editat. Extensiile .cc și .cpp se folosesc și astãzi pentru fișiere sursã C++, dar sarcinile pre-compilatorului sunt incluse în procesul de compilare. Modul în care se compileazã un program C++ depinde de mediul pentru dezvoltarea de aplicatii care este folosit de utilizator. Deseori noțiunea de compilare este folositã în mod impropriu, în sensul cã atunci cãnd spunem compilare ne referim la crearea programului executabil și lansarea acestuia în execuție. În realitate crearea programului executabil pornind de la programul sursã este un proces format din 3 etape: în prima etapã actioneazã preprocesorul, apoi compilatorul care genereazã codul obiect dacã programul este corect din punct de vedere sintactic si în final link-editorul este cel care creeazã programul executabil, prin legarea codului obiect al programului la codul obiect al functiilor de biblotecã folosite. sursa:wikipedia.ro

HTML - HyperText Markup Language PHP - Hypertext Pre Processor sau Personal Home Page Acestea sunt doua limbaje foarte folosite pentru crearea site-urilor. Dar utilizarea lor este diferita: - HTML este bun de folosit atunci cand cream putine pagini (de ex. 3-4 pag.) pentru prezentarea unei firme, etc. - PHP este folosit la site-urile in care date noi sunt adaugate zilnic (ex: adaugarea a 100 de softuri trial, freeware si shareware in doar cateva ore; lucru care nu ar putea fi realizat in html decat prin crearea multor pagini). PHP are de obicei un Panou de control in care se poate lucra usor cu niste simple click-uri, iar lucrul se poate face in echipa utilizand mai multi administratori in acelasi timp). Important este insa ca HTML este ca o baza a PHP-ului, deoarece intotdeauna in php veti gasi o mica parte de html ! Sursa: wikipedia.net