Desi există o foarte activă „Flat Earth Society” – Societatea partizanilor pământului plat, nu s-au pus încă bazele nici unei societăţi a partizanilor teoriei pământului gol pe dinăuntru. Totusi partizanii teoriei existenţei unei civilizaţii subterane sunt destul de numerosi, având printre ei şi câţiva susţinători bine situaţi în lumea stiintifica. Înainte sa continuăm cu detaliile legate de lumea din interiorul pamantului va indemnam sa nu legati orice este scris in acest articol cu o părere a site-ului Enigmatica in legatura cu aceste relatari. Noi doar va relatam aceste speculatii prin a scoate la iveala, ce s-a scris si ce pareri au anumiti oameni despre asa-zisa lume din interiorul pamantului.

O lume in interiorul Pământului

Sa vedem câteva aspecte ale misterului „Pământului interior”. Cât anume din cele prezentate sunt pseudo-ştiinţă, interpretarea greşită a fenomenelor naturale, caz tipic de aberaţie psihologică, depinde doar de cititor… Se petrec lucruri inexplicabile şi CINEVA, încă necunoscut, este în spatele acestor fapte. S-ar putea ca pe undeva în adâncurile pământului să se afle o altă cheie a misterului OZN.

In aprilie 1942 o expediţie compusă din savanţi de frunte încearcă să descopere golul interior al Pământului. Rezultatele expeditiei nu se cunosc…

În lucrarea „The Hollow Earth” – Pământul gol pe dinăuntru”, dr. Roymond Bernard arată cititorilor că va încerca să demonstreze că „Pământul nu este nicidecum o sferă solidă ci, dimpotrivă, este gol pe dinăuntru… și comunică prin două deschizături polare cu suprafaţa… că observaţiile amiralului Richard E. Byrd… confirmă justeţea acestor descoperiri revoluţionare…” că „Polul Nord si Polul Sud nu au fost niciodată atinse”, pentru simplul motiv că ele „nici nu există…” că „explorarea acestor noi lumi este mai importantă decât explorarea spaţiului cosmic…„, că „misterioasele farfurii zburătoare sunt trimise de o civilizaţie avansată din interiorul pământului…” etc.

Pamantul pe interior (schita de William Richard Bradshaw pentru nuvela din 1892 Zeita Atvabarului)
După Bernard şi după mulţi alţii amiralul Byrd a raportat că în timpul zborului său peste Polul Nord, din 1947, a văzut lacuri, munţi şi păduri.  Bernard îl mai citează pe amiralul Byrd spunând că a zburat mai degrabă „dincolo decât peste Polul Nord„. După efectuarea zborului său istoric, Byrd i-a spus unei ziariste că „regiunea de dincolo de Pol este centrul marelui necunoscut„.

Mai târziu expediţia lui Byrd a plecat către Polul Sud si a trecut cu mii de kilometri „pe lângă el”.

Editorul revistei „Flying Saucers”, Ray Palmers a scris: „La ambii Poli există imense regiuni necunoscute, perfect locuibile, întinse pe distanţe care pot fi considerate enorme, deoarece cuprind o arie mai mare decât oricare arie continentală cunoscută„. Oare?!

Amiralul Byrd afirmă că: „Expediţia de la Polul Sud a fost cea mai importantă din istoria lumii„. Deşi comentariile lui Byrd au apărut în câteva ziare, descoperirea sa, comparabilă ca importanţă cu cea a lui Cristofor Columb, n-a dat naştere la alte comentarii. Parcă ostentativ cercurile ştiinţifice au rămas netulburate din 1947 până în prezent. Cu puţin timp înainte de a muri Byrd s-a referit din nou la descoperirea sa. A vorbit despre „acest continent fermecat”, despre „ţara veşnicului mister”.

Cineva a dorit oare să fie ignorată o descoperire atât de importantă? Poate că rapoartele amiralului Byrd au determinat cresterea numărului expediţiilor polare din ultimii ani. A zburat într-adevăr Byrd „peste” o regiune necunoscută din interiorul cavităţii polare? Îi este refuzat publicului cunoasterea existenţei unei noi întinderi de pământ sau aceste declaraţii pur şi simplu nu pot fi luate în serios?

Liniile comerciale aeriene fac mereu zboruri „peste” Polul Nord. Chiar şi oficialii de la liniile aeriene când sunt întrebaţi răspund că se fac zboruri deasupra Polului Nord, scria Ray Palmers în „Flying Saucers”, aceasta nu este întru totul adevărat. Anumite manevre de navigaţie fac imposibil un zbor în linie dreaptă, dincolo de Pol în orice sens. Întrebaţi pilotii acestor zboruri polare.

„Examinând ruta zborurilor peste regiunea Polului Nord vom constata întotdeauna că, de fapt, se zboară în jurul Polului sau pe lângă el. De ce? Nu cumva dacă am merge drept spre Pol, în loc să aterizeze în partea opusă, avionul ar ajunge în această „ţară de dincolo de Pol – Centrul Marelui Necunoscut”„- aşa cum a numit-o amiralul Byrd.

Locotenentul comandor David Bunger controla, în februarie 1947, un important transport al marinei Statelor Unite, când a descoperit „oaza lui Bunger” din Antarctica. Când amiralul Byrd descoperea „ţara de dincolo de Pol”, Burger şi echipajul său zburau de la Shackleton Ice Shelf spre Queen Mary Coast, Wilkes Land. Aici Bunger a descoperit cinci cadavre îngheţate, o serie de lacuri cu apă caldă, lucru pe care l-a verificat aterizând pe unul dintre ele, mărginite de două laturi de ziduri de gheaţă şi pe celelalte două, de pante. Originea acestor lacuri este necunoscută, iar mecanismul lor de apariţie este inexplicabil. Orice încercare de investigare a fost împiedicată de vremea rea.

Luigi Bernachi, explorator italian în Antarctica, a spus că în timpul unei perioade de 11 luni si jumătate cantitatea de precipitaţii nu a fost prea mare şi că deşi ningea frecvent nu se aşeza niciodată un strat prea gros de zăpadă. În aceste condiţii se întreabă Bernachi din ce s-ar putea forma un iceberg? Totuşi cel mai mare gheţar din lume este aici atât de mare încât este denumit marea barieră de gheaţă – având peste 100 de mile lungime şi 50 de mile latime.

Exponenţii teoriei Pământului scobit au ajuns la concluzia că munţii de gheaţă s-au format în altă parte decât în regiunile arctice.

Descoperirea mamuţilor congelaţi în Antarctica pune câteva probleme interesante chiar dacă majoritatea savantilor nu acceptă ipoteza că giganticere creaturi ar exista încă în interiorul Pământului. De pildă s-a stabilit că stomacul unui mamut conţinea vegetaţie tropicală nedigerată. Un animal arctic nu ar fi avut în stomac asemenea hrană. E cam greu de acceptat teoria unei glaciaţiuni care să se fi produs atât de rapid încât să-i surprindă pe mamuţi în timp ce se hrăneau…

Si cum după ce am descoperit ţara de dincolo de Pol si am aflat că OZN-urile ar putea ieşi de acolo este cazul să ne ocupăm şi de locuitorii acestei ţări. Anumiţi cercetători au combinat interpretările despre interiorul Terrei şi au găsit „probe” adecvate în manuscrisele antichităţii.

Rudele noastre din subteran au ieşit periodic la suprafaţă pentru a da rasei noastre sfaturi folositoare. Eposul indian „Ramayana” a fost adesea citat în această privinţă. Textele antice îl descriu pe Rama drept un emisar al Aghartei, civilizaţie subterană mitologică care a sosit printre indieni într-un vehicul aerian. „Ramayana” face descrierea unei farfurii zburătoare tot atât de detaliat ca un martor contemporan.

O altă figură misterioasă a preistoriei „Quetzalcoatl” salvatorul mayaşilor şi aztecilor, a călătorit printre indienii din Mexico, Yucatan şi Guatemala, într-o navă aeriană…

Dacă cineva ar studia subiectul lumii subterane cu oarecare insistenţă ar descoperi un mare număr de cărţi care atestă că de fapt fiecare cultură are mai multe legende, care aduc în discuţie pe anticii locuitori ai „Pământului interior”. Aceste legende îi socotesc pe vizitatorii din subteran drept zeităţi sau îi respectă pentru înţelepciunea şi tehnologia lor superioară.

Ray Palmers în calitatea sa de editor a unei reviste de ficţiune a primit în septembrie 1944 o scrisoare de la un oarecare Richard S. Shaver. Enigmatica scrisoare, calificată drept nebunie de către directorul publicaţiei – prezenta detaliile unui limbaj „care nu trebuie să se piardă„. Intrigat de rezultatul câtorva experienţe cu acest alfabet, Palmers s-a decis să tipărească scrisoarea în următoarea apariţie a „Povestirilor extraordinare”, una dintre cele mai vechi reviste de science-fiction.

Publicarea scrisorii lui Shaver a declanşat o avalansă de scrisori din partea cititorilor. Toţi aceştia doreau să afle de unde are Shaver alfabetul. Palmers i-a comunicat lui Shaver întrebările cititorilor şi ca răspuns a primit un manuscris de 450 de pagini.

Palmers a fost impresionat de tonul sincer al manuscrisului pe care Shaver îl intitula „Avertisment pentru omul viitorului”. Iată ce spunea Palmers: „Am pus o coală albă în maşina de scris şi, folosind ca bază ciudata scrisoare-manuscris a lui Shaver, am scris o povestire pe care am intitulat-o «Imi amintesc de Lemuria». Nu am denaturat faptele de bază ale manuscrisului lui Shaver decât cu o singură exceptie şi cred că am făcut o gravă greşeală. Aşa totul ar fi mai verosimil pentru cititori. Cred că toate acestea s-au petrecut doar în mintea lui Shaver şi nicidecum la oamenii din peşteri„. Palmers a publicat „Imi amintesc de Lemuria”, în „Poveşti extraordinare” din martie 1945.

Palmers i-a trimis lui Shaver un onorariu pentru manuscris şi a fost foarte amuzat când a primit o scrisoare de la acesta prin care-şi exprima dorinţa ca „publicaţia să fie tipărită în această lună într-un tiraj mai mare, astfel încât avertismentul să fie citit de câ mai mulţi oameni„.

Shaver scria că înţelege că există dificultăţi în legătură cu hârtia, dar va cere ajutor de la „poporul peşterilor”. „Ei”, afirmă Shaver „observă lumea de la suprafaţă şi îi vor ruga pe directori că este necesar să obtină mai multă hîrtie pentru numărul din martie„. Palmers s-a convins că are de-a face un un nebun…

In „Hollow Earth”, Bernard vorbeşte despre o fotografie publicată în anul 1960 de ziarul „Glob and Mail” din Toronto Canada, care reprezintă o colină frumoasă. Un aviator pretinde că fotografia a fost făcută din avionul său în timp ce zbura „dincolo de Polul Nord”.

Ray Palmers, acest entuziast colecţionar de întâmplări ciudate, a adunat unele informaţii bizare si anume: „că boul migrează iarna spre nord, că au fost văzuţi urşi indreptându-se spre regiunile din nord unde nu ar putea găsi nici un fel de hrană; că în mod precis au fost văzute vulpi la nord de paralela 80„. Potrivit celor spuse de Palmers, exploratorii sunt de acord că „… lângă Polul Nord un vânt din nord determină încălzirea atmosferei. Trunchiuri de conifere sunt aduse dinspre nord, dintr-o regiune unde se presupune că nu există vegetaţie. Au fost găsiţi fluturi şi albine în nordul îndepărtat, însă niciodată la câteva mile mai la sud…„

„Au fost descoperite varietăţi necunoscute de flori„, scrie Palmers. Păsări asemănătăoare becaţelor, dar altfel decât orice specie cunoscută vin dinspre nord şi se întorc acolo. Există iepuri regiune unde nu creşte nici un fel de vegetaţie, dar unde ea apare adusă de curenţii dinspre nord. Triburi de eschimoşi care au migrat spre nord au lăsat urme evidente din timpul popasurilor temporare, urme ce duc mereu spre nord. Eschimoşii din sud vorbesc despre triburi ce trăiesc în nordul îndepărtat. Pescăruşul binecunoscut la Polint Barrow migrează în octombrie spre nord. Doar ţara amiralului Byrd putea fi cauza acestor fapte si migraţii inexplicabile. Poate că Palmers e prea optimist când e vorba de propriile sale ipoteze.

Mai mulţi sciitori au comparat legenda scandinavă „Ultima Thule” care vorbeşte despre un paradis îndepărtat la nord, cu atrăgătoarea ţară din interiorul Pământului… Altădată istoricii au considerat Groenlanda drept paradisul vikingilor, dar ei nu cunosteau clima de acolo, care cu greu ar fi putut califica locul drept un paradis.

Ray Palmers are câteva însemnări despre zona din Antarctica şi de la Polul Nord. În Noua Zeelandă si In America de Sud există o faună si o floră identică, care dacă nu ar migra de la un continent la altul, ar putea avea o origine comună continentului Antarctica.

In anul 1893 corabia „Glady” comandată de F. B. Hathfled se află ia 43 de grade sud si 33 grade vest, când a fost complet înconjurată de ice-berguri. La această latitudine echipajul a observat un iceberg pe care se afla o mare cantitate de nisip si pământ pe care se vedea clar un un loc de refugiu într-un colţ adăpostit şi corpurile a cinci oameni morţi. Întâmplarea a rămas fără explicaţie până astăzi.

Cam atat, despre aceste insemnari a unei „lumi paralele” in interiorul pamantului. Din punctul nostru de vedere sunt niste exagerari a unor oameni care nu cunosc bine geografia Terrei si nu inteleg ideea de sateliti si de „lume moderna”. O simpla filmare din satelit poate demonta orice s-a presuspus in urma cu zeci de ani…

Mormântul antic dezvăluie Anunnaki vechi de 12.000 de ani

Prin cercetări meticuloase asupra tăblițelor sumeriene antice, a ieșit la iveală o revelație remarcabilă despre sistemul lor de credințe. Aceste inscripții vechi de milenii dezvăluie convingerea profundă a sumerienilor în existența unor ființe colosale cunoscute sub numele de Anunnaki, despre care credeau că au coborât din cosmos pe Pământ cu mii de ani în urmă cu un scop unic: să extragă minerale prețioase, în special aur, din planeta noastră.

Rezultatul a fost crearea unei forțe de muncă concepute special pentru nevoile lor – noi, oamenii. Timp de secole, omenirea a servit drept forță de muncă perfectă, lucrând sub îndrumarea lor, până când o decizie importantă i-a determinat să se retragă și să se distanțeze de condițiile dure ale Pământului.

În timp ce tăblițele antice oferă relatări explicite despre această narațiune extraordinară, dovezile tangibile ale Anunnaki au rămas evazive. Relicvele și artefactele împrăștiate au oferit indicii vagi, lăsându-i pe cercetători tânjind după mai multe dovezi concrete.

Sursa: www.worldnews24.net

Extratereștrii au fost interpretați greșit ca niște zei?

Ce definește termenul „zei” sau termenul „extratereștrii”? Nimeni nu poate spune că acești doi termeni nu pot fi combinați, sau că nu există un sens similar care să-i definească.

Cu siguranță, Dumnezeu nu este al Pământului, de aceea este extraterestru: este sau există dincolo de atmosfera pământului, o ființă de dincolo de atmosfera planetei noastre.

Nu se știe, deoarece nu este necesar, să se răspândească posibilitatea ca „zeii” să aibă o origine extraterestră și nu implică renunțarea la credințele sau principiile unei persoane.

Unii cercetători chiar sugerează că o astfel de posibilitate indică contrariul. Este foarte probabil ca civilizația noastră să provină dintr-o altă civilizație care a locuit pe Pământ cu mult înainte ca istoria să ne spună.

Conform textelor, „Dumnezeu” este o entitate supranaturală, creatorul universului cu putere absolută asupra lui. Extratereștrii pot fi definiți ca ființe „ciudate” de pe planeta noastră.

Astăzi nu avem (sau nu am văzut) nicio dovadă a existenței oricăruia dintre aceste două aspecte. Avem texte antice care Îl menționează atât pe Dumnezeu, cât și pe ființele extraterestre, dar în moduri diferite. Depinde de convingerile fiecărei persoane.

Și din nou, credințele noastre sunt o chestiune de credință, nu o dovadă. Aproape toate religiile vorbesc despre ființe misterioase, mesageri, zei etc … chiar și religia creștină menționează existența creaturilor cu capacitatea de a zbura.

De obicei, acești zei sau mesageri erau înfățișați cu aripi, deși nu se specifică niciodată în mod clar cum de aceste ființe au reușit să zboare. Textele indiene antice sugerează că teoriile despre ființe zburătoare și obiecte misterioase se pot dovedi adevărate.

Teoriile religioase afirmă că un „Dumnezeu” sau mai mulți „zei” sunt responsabili pentru crearea vieții pe planeta Pământ, iar aceste teorii sunt reflectate în texte sacre antice precum Biblia, Popol Vuh și Tora, dar și înaintea acestor texte antice, misterioasele ființele au fost descrise în Egiptul antic, Grecia și alte civilizații antice din întreaga lume.

Toate aceste povești vorbesc despre ființe care au coborât din ceruri pentru a crea umanitate și civilizație. În mod misterios, cercetătorii au găsit dovezi că aceste „ființe ale cerului” sau „zeii cerului” provin din constelații precum Pleiade, Orion sau Sirius.

Astăzi, odată cu progresul științei, nici teologia nu se dă înapoi. Biserica Catolică, de exemplu, a emis o declarație spunând că ei nu sunt împotriva astronomiei și a posibilității că ar exista viață în alte părți ale universului.

Deci, trebuie să ne întrebăm: Este posibil ca unele texte antice care vorbesc despre zei și mesageri din cer să fie de fapt interpretări greșite care trebuie reanalizate și regândite?

View the full article

Noi mumii „extraterestre” peruane ar putea fi trimise în SUA pentru a fi verificate

Continuă dezbaterea pe internet cu privire la controversatele mumii peruane, pe care unii le declară falsuri, în timp ce alții susțin că sunt rămășițele autentice ale unor ființe extraterestre.

Aceste mumii au fost descoperite în urmă cu mai mulți ani într-o peșteră peruană fără nume. Unele seamănă cu umanoizi mici, cu cranii ovale, ochi mari și membre subțiri, în timp ce altele par mai mari, cu corpuri mai asemănătoare celor umane.

În septembrie 2023, ufologul mexican Jaime Maussan a făcut istorie prin prezentarea acestor mumii ciudate în fața Congresului mexican, stârnind un val de interes.

Potrivit lui Maussan, echipa de cercetare care a studiat aceste corpuri „extraterestre” a descoperit că aproximativ 30% din compoziția lor genetică este necunoscută și posibil extraterestră.

Tehnicile de datare au indicat că mumiile au o vechime de aproximativ 1.000 de ani. Grupul a prezentat, de asemenea, radiografii și scanări care arată că mumiile aveau oase scheletice, nu simple cârpe și sârme, deși aceste descoperiri au nedumerit mulți experți.

Unii critici susțin că mumiile ar putea fi asamblate din oasele unor oameni sau animale diferite, fie de către farsori moderni, fie de către indienii peruani antici în scopuri rituale.

Recent, două noi mumii, care ar proveni din aceeași peșteră, au fost prezentate publicului.

Până în prezent, sunt disponibile doar câteva fotografii. Una înfățișează o creatură umanoidă așezată, cu un craniu mare și rotunjit, iar cealaltă o creatură similară cu un craniu alungit.

Ambele mumii au trei degete de la mâini și de la picioare, în concordanță cu rămășițele anterioare, iar razele X dezvăluie mâini cu trei degete.

Până în prezent, Maussan și partenerii săi de cercetare raportează că au efectuat radiografii și alte examinări de laborator asupra unuia dintre corpurile aparent mumificate, filmat în colaborare cu oameni de știință din Statele Unite, la locații din Mexic și Peru.

Echipa lui Maussan continuă să studieze atât noile mumii, cât și cele descoperite anterior, în ciuda criticilor tot mai numeroase.

În prezent, Maussan dă în judecată guvernul din Peru atât pentru daune, cât și pentru a obține dreptul de a expedia aceste specimene de mumii către cercetători universitari și alți oameni de știință din Statele Unite pentru a le testa mai temeinic și independent de către o terță parte.

„Procesul este deja intentat pentru 300 de milioane de dolari”, a declarat Maussan pentru DailyMail.com.

„Vom negocia cu Peru” , a spus Maussan, „pentru a ni se permite să exportăm mostrele pentru a fi făcute în America”.

În plus, specialiștii din Europa sunt așteptați să efectueze mai multe analize genetice ale rămășițelor și intenționează să examineze fiecare dintre mumiile descoperite.

View the full article

Un astrofizician de la SETI promite că oamenii îi vor întâlni pe extratereștri până în 2036

Oamenii se vor întâlni cu reprezentanți civilizației extraterestre inteligente în 2036. Această predicție a fost făcută de astrofizicianul Seth Shostak de la Institutul SETI , potrivit Popular Mechanics.

Concluzia expertului se bazează pe faptul că la fiecare câțiva ani puterea computerelor se dublează, ceea ce îi va ajuta pe oameni să găsească civilizații extraterestre.

„ Pentru a analiza cantități uriașe de date primite din spațiu, sunt necesare resurse de calcul semnificative, astfel încât se poate presupune că, odată cu dezvoltarea computerelor, timpul de cercetare va fi serios accelerat” , a explicat el.

Până în 2036, computerele vor fi suficient de puternice pentru a putea găsi urme tehnologice care indică extratereștri.

Cele mai cunoscute exemplu sunt semnalele radio, pe care cercetătorii SETI le-au căutat în ultimele decenii. Dar există multe alte semne care nu au fost explorate pe deplin.

Acestea includ emisiile laser, care ar putea fi utilizate pentru comunicații optice sau ca mijloc de propulsie; semne de megastructuri, despre care unii credeau că erau motivul din spatele slăbirii misterioase a Stelei lui Tabby ; sau o atmosferă plină de dioxid de carbon, metan și alți poluanți cunoscuți

„Trebuie să studiem milioane de sisteme stelare pentru a găsi urme ale unei civilizații extraterestre avansate ”, a spus astrofizicianul.

Totuși, notează cercetătorul, chiar dacă oamenii reușesc să prindă un semnal extraterestru, asta nu înseamnă că vor putea stabili o comunicare cu extratereștri .

View the full article

Un amiral a fost martorul unei aterizări OZN pe o navă de război în 1947

Raportul despre care se spune că a avut loc o aterizare OZN care l-a implicat pe Amiralul Byrd în timpul Primului Război Mondial a stârnit numeroase speculații și dezbateri între specialiștii și ufologi.

Potrivit unor relatări, amiralul Byrd, un ofițer de marină , cunoscut pentru expedițiile sale de cercetare în nordul și sudul Poloniei, ar fi fost martor al unei întâmplări remarcabile în timp ce se afla la bordul unei nave de război în 1947.

În mijlocul haosului războiului, amiralul Byrd și echipajul său ar fi observat un obiect zburător (OZN) desprins din ceruri și care a aterizat pe puntea portavionului lor.

Obiectul, descris ca fiind o navă metalică de dimensiuni imense și cu o înfățișare din altă lume, a sfidat orice explicație colectivă și a lăsat echipajul într-o stare de uimire și nedumerire.

Martorii oculari au povestit cum OZN-ul a emis o lumină orbitoare și a plutit fără efort deasupra portavionului înainte de a face un zbor controlat, demonstrând o tehnologie cu mult peste ceea ce cunoștea civilizația umană la acea vreme.

În ciuda încercărilor de a se apropia de navă, amiralul Byrd și echipajul său ar fi fost întâmpinați de un câmp de forță misterios care i-a împiedicat să se apropie prea mult.

La intriga apariției se adaugă și afirmația că apariția OZN-ului avea asemănări izbitoare cu relatările unor raportate similare de-a lungul istoriei, inclusiv cu celebrul incideпt care a avut loc pe USS Nimitz în 2004.

Unii teoreticieni speculează că aceste întâlnire pot fi evideпe ale unor vizite extraterestre sau ale unor tehnologii avansate din alte lumi.

Cu toate acestea, scepticii argumentează că presupusele întâlniri nu au o evideпță concretă și pot fi atribuite unei ideпtificări greșite, unor factori psihologici sau stresului din timpul războiului.

View the full article

Japonia vrea să afle dacă OZN-urile sunt un fel de armă secretă modernă

Japonia a creat un grup de lucru pentru a investiga aparițiile de OZN-uri, după ce un raport al Pentagonului publicat anul trecut a identificat țara ca fiind un „punct fierbinte” pentru apariția obiectelor anormale neidentificate, relatează Gizmodo.

Grupul de lucru pentru investigarea observațiilor de fenomene aeriene neidentificate, mai bine cunoscute sub numele de OZN-uri, include numeroși parlamentari, inclusiv foști reprezentanți ai Ministerului japonez al Apărării.

Grupul de lucru nu mai este preocupat să găsească dovezi ale existenței extratereștrilor, ci speculează că aceste fenomene ar putea fi drone sau arme secrete avansate. Aceasta înseamnă că aceste obiecte pot reprezenta o amenințare la adresa securității naționale a Japoniei.

Unul dintre membrii grupului a declarat că, deși OZN-urile sunt considerate de obicei ca fiind extraterestre, există posibilitatea ca acestea să fie de fapt arme sau drone de spionaj deghizate care ar putea reprezenta o amenințare semnificativă.

Japonia atrage în mod ciudat OZN-uri, arată datele Pentagonului

Japonia a fost desemnată drept centrul activității OZN inexplicabile într-un raport publicat anul trecut de Departamentul american al Apărării. Acesta investighează observațiile privind fenomenele neidentificate.

De atunci, Japonia a devenit din ce în ce mai interesată de cercetarea OZN-urilor.

Eforturile Japoniei reflectă eforturile similare depuse de Statele Unite și de alte țări occidentale în ultimii ani. Vara trecută, Congresul american a organizat audieri pe tema OZN-urilor, în timpul cărora mai mulți foști oficiali ai Pentagonului au declarat că guvernul american ascunde publicului multe date despre aceste fenomene.

Anul trecut, pe baza datelor colectate cu privire la aparițiile de OZN-uri între 1996 și 2023, un raport al Pentagonului a numit Japonia un „punct fierbinte” cu un număr mare de obiecte zburătoare neidentificate.

Ulterior, un alt raport al Pentagonului a declarat că nu există niciun indiciu că OZN-urile ar fi obiecte extraterestre.

View the full article

Dacă Anunnaki erau reptilieni, de ce sunt reprezentați ca și oameni?

Referitor la reprezentările de pe tăblițele cuneiforme, Anunnaki, așa cum sunt prezentați în cronicile din textele antice sumeriene, sunt deseori portretizați ca ființe cu aspect uman, în ciuda faptului că se spune că sunt de natură reptiliană.

Această dihotomie între reprezentările umane și cele reptiliene nu este o simplă alegere artistică, ci o reflectare a naturii a acestor zeități.

Sumerienii, cu înțelegerea lor avansată a cosmosului, i-au reprezentat pe Anunnaki într-o formă care era inteligibilă pentru mintea umană.

Reprezentările cu aspect uman nu sunt literale, ci simbolice, întruchipând trăsăturile și atributele pe care sumerienii le venerau: înțelepciune, putere și tutelă asupra umanității.

Anunnaki erau văzuți ca o punct de legătură între pământesc și divin, între fizic și metafizic, de unde și reprezentarea lor antropomorfă.

Mai mult, termenul „Anunnaki” însuși, care înseamnă „urmaș princiar” sau „urmaș al lui An”, sugerează o descendență a conducerii și autorității divine.

Reprezentarea lor cu coroane cu coarne, care indică statutul lor înalt, și o aură de splendoare, întărește și mai mult originea lor celestă și rolul lor de arbitri ai destinului uman.

În tradițiile ezoterice, se înțelege că adevărata formă a Anunnaki este dincolo de înțelegerea umană, deoarece sunt ființe cu o existență dimensională superioară.

Aspectul reptilian, adesea asociat cu înțelepciunea și longevitatea în simbolistica antică, este o aluzie ezoterică la adevărata lor natură și capacități mai complexe. Se spune că Anunnaki puteau traversa diferite tărâmuri și dimensiuni, influențând lumea materială în moduri care sunt încă învăluite în mister.

Tăblițele cuneiforme și alte relicve sunt astfel o mărturie a încercării sumerienilor de a încapsula esența acestor ființe puternice. Ele nu sunt simple artefacte istorice, ci chei pentru înțelegerea legăturii profunde dintre ceruri și pământ, dintre văzut și nevăzut, dintre cunoscut și necunoscut.

View the full article

Un prim-plan al unui OZN a fost filmat deasupra Teheranului

Pe cerul de deasupra Teheranului, un obiect rotund luminos ( OZN ), decorat cu un inel de lumini verzi, a fost văzut manevrând la altitudini joase printre peisajele urbane.

Incidentul este remarcabil nu numai pentru claritatea imaginilor, ci și pentru cantitatea de dovezi vizuale, cu mai multe videoclipuri realizate din mai multe puncte de observație din tot orașul.

Evenimentul s-a desfășurat deasupra capitalei pline de viață a Iranului, unde locuitorii s-au grăbit să îndrepte camerele de luat vederi spre cer în timp ce obiectul a trecut pe deasupra. Videoclipul arată o formă strălucitoare, cu lumini verzi în contrast puternic cu cerul nopții.

Multiplele unghiuri din care a fost înregistrat acest obiect complică lucrurile, deoarece sugerează un efort coordonat de a documenta evenimentul sau poate o întâlnire la scară largă cu acest vizitator inexplicabil.

Există multe speculații cu privire la natura acestui spectacol. Unii au speculat că un roi de drone, o colecție de vehicule aeriene fără pilot care operează la unison, ar putea fi responsabil pentru această demonstrație.

Cu toate acestea, modelele de zbor sincronizate și uniformitatea luminilor fac dificilă o astfel de interpretare. Conceptul de fabricare deliberată a fost propus ca o alternativă.

În acest scenariu, imaginile ar fi rezultatul unui șiretlic elaborat, videoclipul fiind falsificat și distribuit pentru a crea iluzia unei observări de OZN-uri.

Această explicație explică uniformitatea și claritatea videoclipurilor, precum și apariția lor simultană pe diferite platforme de socializare.

Fenomenul aerian de la Teheran oferă un argument convingător pentru investigații suplimentare. Ce se ascunde în spatele acestei apariții misterioase pe cerul Teheranului?

View the full article